Ce va face azi BNR cu dobânda cheie

Banca Naţională are astăzi o nouă şedinţă de politică monetară. La ultimele adunări ale Consilului de Administraţie, BNR ne-a obişnuit cu tăierile de dobândă. La începutul lunii ianuarie, Banca centrală a tăiat dobânda cheie la 3,75%, un nou minim, şi a tăiat şi din rezervele minime obligatorii la lei şi valută, câte trei, respectiv două puncte. Din iulie 2013, de când BNR a început să umble la dobânda îngheţată mai bine de un an şi jumătate la 5,25%, inflaţia a scăzut treptat spre minimele istorice post 1989, până la 1,55% în decembrie.

Banca centrală a indicat că mai există spaţiu pentru relaxarea politicii monetare, fie că vorbim de dobânda cheie sau de nivelul RMO, aflat la 12% pentru pasivele în lei şi la 18% pentru cele în valută. Scăderea nivelului RMO duce la eliberarea unei cote din depozitele băncilor, lichiditatea fiind astfel disponibilă pentru creditare, cumpărarea de obligaţiuni de stat sau plata datoriilor.

Analiştii prognozează că BNR va tăia încă 0,25 de puncte procentuale din dobânda cheie în şedinţa de astăzi, fără să umble la nivelul RMO, pe care ar urma să îl ajusteze până la sfârşitul anului.

Dobânzile, sensibile la curs

Reducerea dobânzii cheie nu are niciun efect pentru economie dacă nu se transpune şi în piaţa creditului.

Cotaţiile Robor la 3 luni şi 6 luni, relevante pentru creditele cu dobânzi variabile, au ajuns de la 4-5%, la 2%, respectiv 2,6%. De aceste scăderi s-au bucurat, în principal, cei care aveau credite în derulare, însă şi ofertele pentru creditele noi în lei au devenit mai tentante.

Însă, recentele decizii venite dinspre Rezerva Federală a SUA, care începe să strângă uşor din politica monetară foarte relaxată, s-au dovedit a fi adevărate sperietorii pentru investitori, cu repercusiuni asupra pieţelor emergente. Monedele din regiune au fost lovite săptămâna trecută de valul de pesimism în faţa limitării conductei de bani a Fed, însă leul a dovedit că nu merge cu piaţa. În timp ce monede precum forintul maghiar, zlotul polonez sau coroana cehească sufereau deprecieri importante, leul sfida aceste mişcări şi se aprecia, lucru ce i-a făcut pe unii să creadă că Banca centrală a intervenit pentru apărarea monedei naţionale.

„Semnele consistente ale intervenţiilor care au întărit leul arată că Banca centrală este puternic aplecată pe stabilitatea cursului de schimb. Faptul că BNR nu numa că favorizează stabilitatea cursuluim dar a şi apreciat leul, împortiva tendinţelor regionale şi din pieţele emergente, sugerează că aceasta consideră că stresul recent din pieţe va fi de scurtă durată”, scriu analiştii ING Bank.

Presupusele intervenţii ale BNR în piaţa valutară nu au rămas, însă, fără urmări în piaţa monetară interbancară, deşi decidenţii din Strada Doamnei au vorbit despre o lichiditate abundentă în piaţă- Ratele de dobândă au crescut puternic săprămâna trecută. Rata Robor overnight a sărit de la 1,5% la 4,2%, iar Robor 3M a crescut cu 1,5 pp la 3,5%. Intervenţiile pe curs ale BNR pentru aprecierea leului duc la scăderea rezervei valutare şi la scăderea cantităţii de lei din piaţă.

Banca centrală a îndemnat populaţia şi firmele să meargă spre creditele în lei, însă volatilitatea dobânzilor, în condiţiile în care BNR apără două fronturi, ar putea să aibă consecinţe nefaste pentru doritorii de credite.

Cei de la ING spun că intrările din fondurile europene şi împrumuturile statului în valută, ar trebui să ofere suficientă muniţie BNR pentru manipularea cursului de schimb, în condiţiile în care sistemul bancar ar primi suficientă lichiditate din creşterea depozitelor şi reducerea RMO de-a lungul anului.

„Chiar dacă luăm în cnsiderare intervenţiile în piaţa valutară, creşterea dezintermedierii în sistemul bancar şi posibilele ieşiri de capital din piaţa titlurilor de stat, o cantitate mare de bani va urmări o gamă redusă de active”, cred analiştii ING: