1EUR = 4.8372 RON | Bucureşti 35 º

Cristian Socol

Viziunea de tip pod şi sustenabilitatea fiscal bugetară. Cum le evaluăm, cum le interpretăm?

Atunci când spunem că ceva este sustenabil sau nu, este sănătos sau nu probabil ne uităm la un referențial. La un prag dincolo de care considerăm că există un derapaj, o alunecare de la ceea ce am considera "normal"(chiar așa, noul normal privind creșterea economică merită a fi analizat cu matricea teoretică/empirică din urmă cu câtiva ani?). Vă propun să ne aplecăm mai întâi pe indicatorii care reflectă sustenabilitatea fiscal bugetară.

15 iul, 2016 | | ECONOMICA.net

Deficitul bugetar pe sistem ESA este estimat la 2,9% din PIB în 2016 si 2017 iar deficitul bugetar structural va creste la 2,7% din PIB în 2016 si 2,9% din PIB in 2017 (desi aici relevantă ar fi raportarea soldului structural la PIB potential si tinand cont ca de abia in 2018 Comisia Nationala de Prognoză estimeaza intrarea intr-un output gap expansionist, perspectiva poate fi alta) Se estimeaza in 2019 reduceri ale deficitului bugetar ESA la 1,6% din PIB si structural la 1,9% din PIB (Sursa datelor Programul de Convergenta al României 2016-2019, www.mfinante.ro).


Privind in ansamblu, Romania va traversa o perioadă de 2 ani cu deficite moderate (care totusi nu depasesc 3% din PIB, cf PSC si Tratatul privind stabilitatea coordonarea si guvernanta in cadrul UEM) dupa care va reveni la deficite reduse (eu continui să consider că România nu se poate dezvolta cu un deficit bugetar mai mic de 2% pe o perioadă medie).
Exista teoria ca mergem contra curentului si ca acum cand multe tari din UE merg către deficite mai mici noi avem o traiectorie ascendenta. Nu stiu daca sa fiu de acord si am cateva argumente. Primul, viziunea de tip pod (deficite mici-deficite medii-deficite mici) corespunde strategiei României de mentinere a ratelor de creștere economică de peste 3,5% in conditiile in care un motor iși arată limitele de contributie (a se vedea plafonarea cresterii exporturilor din cauza situatiei nu tocmai optimista din Zona Euro). Atunci, trebuie sa faci transferul dinspre cererea externa spre cea internă.

Al doilea, daca ne uitam in Programele de Convergenta si Stabilitate ale tarilor din UE ajustate in 2016 observam ca apare de multe ori termenul nedefinit (ca tinta ptr atingerea MTO) si ca nu numai Romania a deraiat temporar de la MTO, ci Austria va atinge MTO in 2019 Belgia discuta de termen nedefinit, Franta stabileste o tinta de deficit bugetar structural de 0,4% din PIB in 2018 (desi in program estimeaza un deficit de 2,7% din PIB in 2017!), Ungaria tinta de 1,5% din PIB in 2019 (in conditiile in care in program estimeaza un deficit bugetar structural de 1,5% din PIB! in 2017), Italia termen nedefinit, Portugalia dupa 2019 vede atingerea MTO, Marea Britanie nu are MTO, Polonia dupa 2019, Spania termen nedefinit... Al treilea argument, sistemul de reguli fiscale va fi modificat din cauza problemelor metodologice, lipsa marjei de manevră, pierderea de credibilitate prin incalcarea repetata a lui, complexitatea monitorizarii, constrangerea soft a sanctiunilor asociate lui s.a.m.d. De cateva luni se discuta la nivelul institutiilor europene reformarea sistemului de reguli fiscale.

Sigur, se poate discuta aici despre structura deficitului bugetar. In ce mod ajuta cresterea economica ... Si daca ne uitam la ultima executie bugetara vedem o anumita plafonare in îmbunatatirea colectarii și reducerea evaziunii fiscale, observam actiuni timide de reducere a risipei banului public, intarzierea implementarii legii redeventelor, amanarea aplicarii impozitului forfetar in anumite activitati (aici existand deja un consens intre stat si operatorii din domeniile respective), probleme la absorbtie s.a.

Momentul aplicarii unor noi masuri de relaxare fiscala la 1 ianuarie 2017 nu este optim tinand cont de cadrul macroeconomic. Un singur exemplu, o reducere a accizelor la 1 ianuarie 2017 va arunca niste bani in bugetele unor firme, impactul asupra consumatorilor va fi zero, dat fiind ca oricum pretul petrolului este jos. Reducerea TVA cu 1 punct procentual nu va avea absolut niciun efect asupra reducerii preturilor. Am propus inca de la inceput ca al doilea val al relaxarii fiscale sa se faca dupa absorbtia in mediul privat a primului val si atunci cand efectele asupra cererii agregate și a bunastarii consumatorilor sa fie maxime.

Cat priveste ponderea datoriei guvernamentale in PIB ultimele date MFP indica cifra de 38,3% din PIB la aprilie 2016 (fata de 39,8% din PIB in 2014 si 38,4% din PIB in 2015) (vorbim de datoria guvernamentala bruta ce cuprinde si bufferul din Trezorerie ce acoperă lichiditati pentru 5 luni din necesarul de finantare) fata de un prag de sustenabilitate calculat/estimat la un nivel mediu la 45% din PIB. Sustenabilitatea prezenta a datoriei publice este redata si de maturitatea reziduala ok, de diversificarea portofoliului de investitori si de scaderea ponderii titlurilor detinute de nerezidenti in total la 16,6%. Nu trebuie sa uitam ca deficitele primare mai mari actioneaza in sensul negativ iar cresterea economica mai mare in sens pozitiv ca influenta asupra sustenabilitatii datoriei publice.

O analiză a riscurilor la adresa sustenabilității fiscal-bugetare regăsim și în Evaluarea Programului de Convergență al României realizată și publicată de Comisia Europeană în 26 mai 2016. Pe baza Raportului de Sustenabilitate Fiscală, experții Comisiei Europene concluzionează că România nu se va confrunta cu riscuri de sustenabilitate pe termen scurt (concluzia este bazată pe analiza S0 - indicator integrat care masoara riscul de sustenabilitate fiscala pe termen scurt si care inglobează 14 subindicatori fiscal-bugetari si 14 indicatori financiari). Pragul critic calculat pentru acest indicator este de 0,43 iar S0 are o valoare estimată pentru România de 0,2 (se asociaza un risc redus pe termen scurt).

Conform aceleiași evaluări, România inregistrează riscuri medii pe termen mediu și lung indicatorii S1 si S2 fiind estimate valori de 0,7 si respectiv 3,8 fata de valorile prag critice asociate riscului mediu la >0,52Pentru a concluziona, problemele pot apărea pe termen mediu și lung, mai ales în ceea ce privește revenirea unor deficite bugetare primare (exprimate în termeni structurali) peste limitele calculate ca fiind sustenabile.

Asadar exista timp pentru reducerea vulnerabilitatilor - acolo unde acestea au fost identificate. Viziunea de tip pod poate constitui o oportunitate pentru Romania daca este insotita de politici economice care sa incurajeze dezvoltarea infrastructurilor fizice si virtuale, avansarea companiilor romanesti in lantul de creare de valoare adaugata și cheltuirea eficientă a banului public.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO