Voinea, BNR: Creşterea economică peste potenţial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Când se înregistrează creştere economică peste potenţial, aşa cum se înregistrează astăzi în România, este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale. Veniturile suplimentare obţinute din creşterea economică peste potenţial permit doar pe termen scurt finanţarea unor cheltuieli suplimentare, dar aceste cheltuieli sunt permanente în timp ce veniturile sunt temporare întrucât ele vor scădea ceteris paribus, când economia va reveni la ritmul de creştere normal sau potenţial. Aşadar, creşterea economică peste potenţial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine care va trebui finanţat în condiţii ce pot deveni adverse pentru economiile emergente’, a spus Liviu Voinea.

Acesta a precizat că este îngrijorătoare evoluţia deficitelor gemene, deficitul fiscale şi cel de cont curent, care semnalizează tocmai caracter peste potenţial al creşterii economice actuale, ceea ce poate pereclita stabilitatea financiară pe termen mediu.

‘Politica fiscală expansionistă începută în anul 2016 prin aplicarea Codului Fiscal din anul 2015 a continuat în anul 2017 conducând la epuizarea spaţiului fiscal obţinut în perioada anterioară, 2010-2015. Deficitul de cont curent raportat la Produsul Intern Brut, deşi este la un nivel mult inferior celui anterior crizei, evoluează divergent faţă de celelalte economii emergente din Uniunea Europeană. Deficitul structural a depăşit în anul 2016 în mod semnificativ ţinta pe termen mediu de 1% şi este estimat să înregistreze 3,9% în anul 2017. De altfel, Comisia Europeană a inclus România în procedura de deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu’, a afirmat Voinea.

Viceguvernatorul BNR a menţionat faptul că în anul 2009, când economia României a intrat în recesiune, deficitul structural din anii precedenţi s-a transformat în deficit cash şi a fost apoi nevoie de şase ani de consolidare fiscală.

‘Această combinaţie între o politică fiscal-bugetară expansionistă în condiţii de creştere economică peste potenţial şi deteriorarea sentimentului pieţelor externe pentru economiile emergente, în general, poate amplifica volatilitatea şi poate afecta stabilitatea financiară pe mai multe canale: rata dobânzii, cursul de schimb, rata inflaţiei’, a mai spus Liviu Voinea.