Volodimir Zelenski spune că nu a primit din partea aliaților europeni un răspuns clar cu privire la reacția lor în cazul unui nou atac rusesc

„Aceasta este o întrebare foarte dificilă (…) Şi este exact întrebarea pe care am adresat-o tuturor partenerilor noştri. Până în prezent, nu am primit un răspuns clar şi fără echivoc”, a declarat Zelenski în faţa presei, la o zi după un summit la Paris, unde susţinătorii Kievului reuniţi în „Coaliţia de Voinţă” au promis Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, inclusiv desfăşurarea unei forţe multinaţionale în Ucraina.

Zelenski a mai spus că a observat o „voinţă politică” în rândul aliaţilor Ucrainei de a-i oferi „garanţii de securitate solide”, dar a insistat că aceste garanţii ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere juridic şi de asemenea să fie „susţinute de parlamente şi de Congresul SUA”.

El a subliniat de asemenea că Ucraina, ţară dependentă de ajutorul militar şi financiar extern, are nevoie de o finanţare adecvată pentru a putea menţine o armată cu efective de 800.000 de soldaţi – de două ori mai mare decât armatele franceză şi britanică împreună -, armată care în plus trebuie „echipată cu armele adecvate”.

Cele 35 de state membre ale „Coaliţiei de Voinţă”, majoritatea ţări europene susţinătoare ale Ucrainei în războiul cu Rusia, au convenit marţi la Paris asupra desfăşurării unei forţe multinaţionale în Ucraina şi monitorizării sub „leadership-ul” SUA a unei potenţiale încetări a focului, de îndată ce un tratat de pace, încă foarte ipotetic, va fi încheiat cu Rusia, de al cărei acord depinde însă implementarea garanţiilor de securitate occidentale pentru Ucraina schiţate de respectiva coaliţie.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele Zelenski au semnat după reuniunea de la Paris o declaraţie de intenţie despre desfăşurarea unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de pace.

Moscova nu a reacţionat deocamdată faţă de această declaraţie, dar a transmis deja de mai multe ori că respinge orice desfăşurare de trupe străine în Ucraina, subliniind că pentru Rusia tocmai apropierea NATO de graniţele sale este una dintre cauzele conflictului, şi a avertizat că europenii nu fac decât să împiedice soluţionarea acestuia prin insistenţa lor de a trimite trupe în Ucraina.

Potrivit planului franco-britanic, „după încetarea focului, Regatul Unit şi Franţa vor crea centre militare în toată Ucraina şi vor construi facilităţi securizate pentru arme şi echipamente militare, pentru a răspunde nevoilor de apărare ale Ucrainei”, a declarat Starmer. La rândul său, Macron a spus după reuniunea de la Paris că, de asemenea după încetarea focului, „câteva mii” de soldaţi francezi ar putea fi desfăşuraţi în Ucraina.

După reuniunea de marţi a „Coaliţiei de Voinţă”, tot la Paris sunt în desfăşurare miercuri noi discuţii între Ucraina şi SUA, care abordează chestiunile cele mai dificile ce încă împiedică încheierea unui acord de pace, respectiv chestiunea teritorială şi cea a controlului asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie, a precizat Zelenski, adăugând că încearcă să obţină încă o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, ultima având loc pe 28 decembrie la reşedinţa acestuia de la Mar-a-Lago.

Trump a declarat după acea întâlnire că un acord pentru încheierea războiului este „probabil foarte aproape”, dar rămân de soluţionat „chestiuni spinoase”, în special controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, şi controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Doneţk şi aproape complet regiunea Lugansk.

Rusia cere Ucrainei să-şi retragă trupele din Donbas, în timp ce Kievul doreşte ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a propus o zonă economică liberă dacă Ucraina îşi retrage unităţile din partea Donbasului pe care o controlează.

Pe de altă parte, Zelenski cere garanţii de securitate occidentale similare cu cele oferite de NATO şi ca un acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina, despre care susţine că necesită o pregătire de cel puţin 60 de zile, concomitent cu un armistiţiu, în timp ce Rusia respinge orice armistiţiu, considerând că astfel Kievul ar urmări să obţină un respiro pentru a-şi reface forţele armate.

Un plan de pace în 28 de puncte propus în noiembrie de Trump a fost primit negativ de Ucraina şi de susţinătorii săi europeni, pe care Rusia îi acuză că fac totul pentru a submina eforturile de pace ale preşedintelui american. Documentul iniţial propus de acesta din urmă prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas, plus alte puncte care au nemulţumit Kievul şi europenii, cum ar fi distribuţia dezechilibrată în detrimentul acestora (în raport cu SUA) a contribuţiilor şi beneficiilor legate de reconstrucţia postbelică a Ucrainei.

În urma obiecţiilor Ucrainei şi ale aliaţilor săi europeni, care au formulat o serie de contrapropuneri, planul iniţial a fost revizuit succesiv, în paralel cu discuţii între Washington şi Moscova, care consideră inacceptabile unele puncte, însă vede în altele o bază pentru discuţii. Dar Zelenski a venit la întâlnirea cu Trump desfăşurată la Mar-a-Lago cu o nouă contrapropunere, în 20 de puncte.