1EUR = 4.7601 RON | Bucureşti 24 º

Companii

Vot UE pentru mâncarea viitorului: în curând vom putea consuma viermi şi alimente cu structură moleculară modificată

Deputaţii parlamentului European au votat pentru reglementarea alimentelor noi - novel food. În categoria acestora ar putea intra în viitorul apropiat alimente cu o structură moleculară modificată, microorganisme, ciuperci, alge, alimente obținute din culturi de ţesuturi, de celule și insecte.

01 noi, 2015 | | ECONOMICA.net

Inovaţiile din domeniu alimentar îi aduc din nou pe europarlamentari la vot. Aceştia au votat miercuri, 28 octombrie, în favoarea unui proiect de lege prin care se doreşte simplificarea procedurile de autorizare a alimentelor noi. Dacă proiectul va trece şi de Consiliul Miniştrilor, pe teritorul statelor membre vor putea intra mai uşor alimente exotice din afara UE şi vom putea cumpăra alimente cu o structură moleculară modificată, microorganisme, ciuperci, alge, alimente obținute din culturi de țesuturi, culturi celulare și insecte. Proiectul a fost deja agreat informal cu Consiliul Miniştrilor.

Ce prevede proiectul

În primul rând, noua legislaţie va trebui să aducă modificări în ceea ce priveşte definiţia alimentelor noi, care nu a mai fost actualizată din 1997, când, printr-un regulament UE, s-a stabilit că alimentele noi sunt acelea care nu au fost folosite pentru consum uman în UE, într-o proporție semnificativă, înainte de 15 mai 1997. Astfel, pe lista alimentelor noi se doreşte a fi introduse, printre altele, alimentele cu o structură moleculară modificată, microorganismele, ciupercile, algele, alimentele obținute din țesut sau culturi celulare, precum și insectele. Consecinţa acestui fapt este că acest tip de alimente vor putea fi comercializate mult mai uşor pe piaţa comunitară,  în condiţiile în care acestea respectă anumite elemente de siguranţă pentru consumatori.

"Sectorul agro-alimentar este într-o continuă schimbare, se adaptează şi se îmbunătăţeşte în mod constant. Avem nevoie de un cadru legislativ pentru a ţine pasul cu evoluţia din ultimii 20 de ani în domenii precum, spre exemplu, nanotehnologia sau a culturii celulelor şi ţesuturilor", declara James Nicholson, raportorul pentru produse noi din cadrul Parlamentului European. "Normele Uniunii privind alimentele noi au fost stabilite în 1997. Aceste norme trebuie să fie actualizate pentru a simplifica actualele proceduri de autorizare, a îmbunătăți siguranța consumatorilor și pentru a se ține seama de evoluțiile recente în legislația Uniunii și de progresul tehnologic", se menţionează şi în proiectul de Regulament.

Liber la insecte de import

Proiectul de Regulament vrea să clarifice inclusiv situaţia alimentelor consumate în mod tradiţional în ţări din afara UE, dar care pe piaţa comunitară nu sunt agreate. "Introducerea pe piața Uniunii a alimentelor tradiționale provenite din țări terțe, inclusiv a insectelor, ar trebui facilitată, atunci când siguranța utilizării în trecut ca aliment într-o țară terță a fost demonstrată. Sunt vizate acele alimente care au fost consumate într-o țară terță timp de cel puțin 25 de ani, în cadrul unui regim alimentar normal al unei mari părți din populația țării în cel puțin o țară terță astfel cum se prevede în orientările științifice și tehnice care urmează a fi stabilite de Comisie pe baza recomandărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)", se arată în proiectul de Regulament.

La ora actuală, UE nu reglementează în mod clar situaţia alimentelor produse din insecte şi nici nu există evaluări privind siguranţa acestora conforme cu reglementările în vigoare. În consecinţă, majoritatea statelor membre au interzis până acum folosirea insectelor pe post de aliment. Totuşi, există state membre unde acestea se consumă. Spre exemplu, în magazinele din Marea Britanie se comercializează în mod legal larve ale gândacilor de făină, greieri şi lăcuste, iar supermarketurile din Olanda vând burgeri şi nuggets din insecte. Mai mult, un lanţ belgian de supermarketuri oferă clienţilor burgeri cu viermi buffalo şi pastă vegetală cu larve de gândaci de făină.

Cum ştim că sunt alimente sigure

Conform proiectului, alimentele noi ar trebui să fie sigure, iar evaluarea siguranței lor ar trebui să se bazeze pe principiul precauției. Astfel, dacă în urma unei evaluări a informațiilor disponibile se identifică posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar persistă incertitudinea științifică, pot fi adoptate măsuri provizorii de gestiune a riscului, până la apariția unor noi informații științifice pentru o evaluare mai cuprinzătoare a riscului.

De asemenea, utilizarea acestor alimente nu ar trebui să inducă consumatorul în eroare. Prin urmare, consumatorii ar trebui să fie informați asupra conținutului alimentelor noi, asupra ingredientelor, precum și asupra tehnologiilor folosite pentru obținerea alimentelor noi. Cerințele referitoare la etichetarea produselor sunt așadar deosebit de importante, în special dacă alimentele noi au fost produse folosind metode noi de creștere a animalelor sau metode noi de cultivare a pământului, materiale noi sau procese noi de producție. De asemenea, în cazul în care un aliment nou este destinat să înlocuiască un alt aliment, acesta nu ar trebui să difere de acel aliment într-o măsură în care să prezinte dezavantaje nutriționale pentru consumator sau să fie de calitate inferioară.

Ce se întâmplă cu alimentele provenite din clonarea animalelor

Dorinţa de modificare a Regulamentului privind alimentele noi s-au manifestat în Parlamentul UE încă din 2008, dar la aceea vreme nu s-a ajuns la niciun consens din cauza disputelor pe marginea animalelor clonate şi a produselor realizate din carnea acestor animale. Acum, potrivit amendamentelor aduse  proiectului de Regulament privind alimentele noi, "până la intrarea în vigoare a unei legislații specifice privind alimentele derivate din animale clonate și din descendenții acestora, aceste alimente ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament, cu condiția să fie etichetate în mod corespunzător pentru consumatorul final dacă sunt introduse pe piața Uniunii".

Menţionăm că în 2010, în a doua lectură referitoare la dosarul alimentelor noi, Parlamentul European s-a pronunțat, cu largă majoritate, în favoarea interzicerii introducerii pe piață a alimentelor provenite din animale clonate și din descendenți ai acestora. Discuţiile au continuat însă, astfel că, în 2011, după eșecul procedurii de conciliere privind alimentele, Comisia s-a angajat să elaboreze o propunere concretă privind animalele clonate și descendenții acestora, care să țină cont de poziția Consiliului și a Parlamentului European.

O astfel de propunere a apărut de abia în decembrie 2013, dar aceasta nu prevede nicio măsură referitoare la descendenții animalelor clonate, nici măcar cu scopul de informare a consumatorilor. "Prin urmare, este oportun ca Comisia să profite de ocazia oferită de numirea noului colegiu de comisari și să își retragă propunerile din 2013 pentru a formula noi propuneri, pe baza procedurii legislative ordinare, care să țină seama de cerințele Parlamentului", se specifică în amendamentele la proiectul de Regulament privind alimentele noi.

Exemple de alimente noi

Până la începutul acestui an, companiile din industria alimentară au depus în jur de 180 de solicitări de aprobare a alimentelor noi, cu o frecvenţă medie de 7-8 aplicaţii pe an. Din aceste cereri au fost autorizate şi pot fi consumate în UE 80 de alimente noi, printre care se regăsesc alimente tradiţionale din diverse state din afara UE, cum ar fi sucul de noni, seminţele de chia sau alimente produse prin folosirea ultimelor inovaţii tehnologice precum uleiuri sau produse lactate îmbogăţite cu fitosterol (steroli de origine vegetală cu rol în reducerea colesterolului). Ar mai fi "salatrim", un aditiv alimentar folosit în loc de grăsimi, pentru că are mai puţine calorii, sau uleiul cu DHA (acizi graşi polinesaturaţi) sau sucul de fructe procesat prin presiune înaltă.

Cum se autorizează acum alimentele noi

Potrivit legilor actuale, alimentele noi pot fi comercializate pe piaţa comună doar dacă nu prezintă riscuri pentru sănătatea publică, nu sunt dezavantajoase din punct de vedere al valorii nutriţionale atunci când înlocuiesc alte produse şi nu duc consumatorii în eroare. Pentru a fi autorizate, aceste produse trebuie mai întâi testate în mod ştiinţific, iar durata şi procedurile de urmat sunt destul de complicate. Potrivit calculelor specialiştilor UE, aprobarea unui singur produs nou poate dura, în medie, trei ani, iar costurile sunt, în medie, între 20.000 şi 45.000 de euro, dar pot depăşi 1 milion de euro.


Botănoiu, Ministerul Agriculturii: Nu aş da carnea roşie pe insecte

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, susţine că nu ar da carnea roşie pe insetcte, deşi acestea sunt considerate de unii specialişti ca fiind de o calitate superioară.

'La nivel mondial există 2.500 de specii de insecte care se consumă astăzi de către specia umană, numai că trebuie privit cu o anumită circumspecţie....Unii spun, din studiile pe care le au, că este o proteină de o calitate superioară. Eu vă mărturisesc că nu aş da carnea roşie aşa cum ne-o spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii....Aş consuma carnea roşie în detrimentul acestor insecte. Probabil că în viitor, cu o populaţie în creştere, cu un teritoriu care să producă hrană cu apă redusă, probabil că trebuie surse alternative de hrană', a spus Botănoiu, întrebat despre decizia parlamentarilor europeni de a introduce pe lista alimentelor unele insecte.

Reprezentantul Ministerului Agriculturii a precizat că nu crede că Europa va renunţa la carnea roşie şi albă în perioada următoare pentru a consuma insecte. De asemenea, Botănoiu a arătat că a gustat de la scorpioni la viermi de bambus şi de făină şi până la lăcuste, dar că din punct de vedere al gustului aceste insecte nu sunt atractive.

'Aşa că guşti odată la o petrecere, probabil, dar mie nu mi se pare că ar asigura o garanţie atâta timp cât nu sunt foarte bine studiate. Dacă EFSA (European Food Safety Authority .n.r.) îmi va spune că sunt sigure din punct de vedre al consumului probabil că aş face un efort dacă aş avea şi o lămâie lângă mine, ca să pot să le diger mai repede, dar nu sunt adeptul unei astfel de proteine', a spus Botănoiu.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO