Zi decisivă pentru România: Raportul MCV va fi adoptat şi prezentat de Comisia Europeană

Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) va fi adoptat miercuri de Comisia Europeană şi prezentat în aceeaşi zi de Mark Gray, purtător de cuvânt al CE.
Economica.net - mie, 22 ian. 2014, 04:48
Zi decisivă pentru România: Raportul MCV va fi adoptat şi prezentat de Comisia Europeană

‘Rapoartele vor prezenta într-un mod foarte obiectiv ce s-a realizat şi ce trebuie încă făcut, vor include o serie de recomandări concrete pentru viitor. Multe dintre punctele care sunt de aşteptat vor fi acoperite, evident, cele patru condiţionalităţi, dar şi chestiuni precum statul de drept sau alte probleme mai ample’, a declarat luni Mark Gray.

România a făcut progrese în multe domenii, dar rămân îngrijorări cu privire la independenţa justiţiei, se arată în proiectul raportului MCV obţinut de AGERPRES.

‘Această evaluare arată că România a făcut progrese în multe domenii de la precedentul raport MCV. Istoricul instituţiilor cheie judiciare şi de integritate a rămas pozitiv. Necesarele şi mult aşteptatele schimbări legislative au rămas pe drumul cel bun, iar spiritul de cooperare dintre instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei ajută la abordarea problemelor manageriale’, se menţionează în document.

În proiectul de raport se remarcă faptul că România a beneficiat de ‘o atmosferă politică mai calmă’ începând din primăvara anului 2013, dar că rămân îngrijorări cu privire la independenţa justiţiei, fiind multe exemple de rezistenţă la măsuri de integritate şi anticorupţie, la nivel politic şi administrativ.

‘Grăbitul şi netransparentul amendament la Codul penal din decembrie 2013 a stârnit o îngrijorare larg răspândită ca o provocare fundamentală a regimului juridic în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi promovarea integrităţii’, se arată în proiect, făcându-se totodată referire şi la faptul că CCR a declarat neconstituţionale schimbările ce s-au dorit a fi aduse Codului penal.

‘Importanta măsură a numirilor cheie arată o imagine mixtă, cu unele proceduri care se desfăşoară în mod deschis, transparent şi bazat pe merite, în timp ce altele sunt deschise criticilor pe motiv de interferenţe politice. Această imagine are consecinţe asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi văzut ca unul durabil. Capacitatea de rezistenţă a instituţiilor cheie anticorupţie în faţa unor presiuni susţinute a arătat că reforma a prins rădăcini în zone importante ale societăţii româneşti. În contrast, promptitudinea cu care pietrele de temelie ale reformei ar putea fi răsturnate în Parlament a servit ca un memento că nu există un consens cu privire la urmărirea obiectivelor MCV’, se arată în raport, care menţionează şi îndoielile cu privire la profunzimea angajamentului în combaterea corupţiei şi promovarea unui sistem judiciar independent.

Documentul apreciază că noul statut al parlamentarilor şi Codul de conduită au adus numai ‘schimbări limitate în modul în care parlamentul reacţionează la decizii privind integritatea’.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sunt instituţiile judiciare ce beneficiază de aprecieri în raportul MCV, în timp ce la adresa Parlamentului sunt aduse critici, iar Curtea Constituţională a României (CCR) este văzută ca ‘un important arbitru’.

‘Provocarea autorităţii Curţii Constituţionale din vara lui 2012 nu s-a mai repetat, iar Curtea şi-a consolidat, mai degrabă, rolul de important arbitru. Curtea va continua să aibă un rol cheie în apărarea principiilor statului de drept, precum separaţia puterilor în stat, inclusiv în ceea ce priveşte orice viitoare discuţie despre revizuirea Constituţiei’, se arată în proiectul raportului.

Acesta face referiri şi la dezbaterile privind modificarea Constituţiei, arătându-se că trebuie să se ţină cont în acest caz de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

‘Având în vedere că este de aşteptat ca dezbaterile despre Constituţie să continue anul acesta, va fi important ca CSM să aibă oportunitatea de a-şi spune părerea cu privire la tot ce ţine de sistemul judiciar. În particular, va fi nevoie de excluderea schimbărilor care dau posibilitatea politicienilor să influenţeze conducerea sistemului judiciar sau să pună la încercare independenţa sau autoritatea justiţiei. Din acest motiv, asumarea Guvernului de a consulta Comisia de la Veneţia este un semn important al angajamentului României de a-şi baza orice viitoare schimbare a Constituţiei pe valorile europene’, se subliniază în proiectul raportului.

În ceea ce priveşte respectarea deciziilor instanţelor, în document se face referire la faptul că începând din iulie 2012 sistemul judiciar a fost nevoit să facă apel de mai multe ori la CCR, ca urmare a refuzului Parlamentului de încetare a mandatelor acelor parlamentari în cazul cărora există decizii judecătoreşti definitive de incompatibilitate.

‘Cea mai recentă hotărâre a CCR pe această temă datează din noiembrie 2013, cu toate acestea Senatul nu a luat încă nicio măsură’, se arată în document.

Cât priveşte activitatea ANI, în raport se menţionează faptul că această instituţie a continuat să îşi consolideze istoricul de cazuri.

‘ANI şi conducerea sa au fost atacate şi criticate în momente care au coincis cu gestionarea unor cazuri ale unor înalţi actori politici. ANI şi-a dovedit valoarea, în calitate de organism de supraveghere capabil de a-şi explica mandatul şi de a interveni public atunci când este necesar’, se consemnează în proiect.

Totodată, se evidenţiază că ANI a devenit o instituţie mai stabilă, având sprijinul Guvernului în privinţa alocării de resurse pentru a se asigura funcţionarea eficientă a acesteia.

Pe de altă parte, se menţionează şi existenţa unor cazuri când Parlamentul nu a dorit să pună în aplicare o decizie ANI, chiar şi atunci când aceasta era susţinută de o hotărâre a instanţelor.

‘Prin urmare, o propunere de guvern de modificare a legii ANI ar trebui să întărească şi să consolideze rolul ANI, ca un test important de voinţă politică pentru menţinerea unui cadru de integritate eficace’, se subliniază în document.

În cazul DNA, sunt semnalate progrese de la precedentul raport MCV, punctându-se faptul că se înregistrează îmbunătăţiri substanţiale în practica judiciară, în special în ceea ce priveşte durata anchetelor DNA.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că ştie cum va arăta Raportul MCV, întrucât CE a transmis deja o primă formă către Ministerul Justiţiei şi a spus că este convins că activitatea acestui minister va fi apreciată în raport.

‘Eu ştiu cum arată (raportul MCV – n.r.). Comisia Europeană a procedat (…) normal şi corect, în sensul că au trimis către Ministerul Justiţiei, cu caracter confidenţial, o primă formă, s-au făcut observaţii, s-a discutat. Eu ştiu un singur lucru despre raportul MCV: oricum va fi în realitate, fiecare va citi din el ce-i place. Dumneavoastră o să citiţi că e foarte rău, eu o să citesc că e foarte bine. Important e un lucru: dacă ştim ce avem de făcut în continuare, pentru că să nu ai niciun obiectiv e foarte rău’, a afirmat primul-ministru.

Potrivit lui Ponta, printre obiectivele pe care şi le propun oficialii români sunt intrarea în vigoare a codurilor penale de la 1 februarie, precum şi impunerea unui MCV la nivel european, valabil pentru toate statele UE, nu doar pentru România şi Bulgaria.

‘Sunt absolut convins că şi în raportul MCV activitatea Ministerului Justiţiei şi activitatea Guvernului, că noi nu avem legătură cu Justiţia decât prin intermediul Ministerului Justiţiei, va fi apreciată’, a mai afirmat şeful Executivului.

În 16 ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că a făcut o ‘clarificare’ în discuţiile cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, şi anume ca în raportul MCV să se menţioneze buna funcţionare a instituţiilor statului care sunt capabile să oprească şi ‘derapaje ale politicului’.

‘Sunt state care se uită şi la statul de drept, şi la funcţionarea Justiţiei. De aceea, în discuţie (cu Herman van Rompuy – n.r.), am simţit nevoia să fac o clarificare, clarificare ce trebuie, în opinia mea, să se reflecte în raportul MCV (…). Sigur că am avut incidente. Cu declaraţii, cu tentative de modificare a Codului penal, tentative de lege a amnistiei, a graţierii şi aşa mai departe. Rugămintea mea a fost să fie o abordare corectă şi care să reflecte ce s-a întâmplat în România’, a declarat Băsescu.

Băsescu a adăugat că acele state europene care mai au semne de întrebare cu privire la România ar trebui să privească la modul cum funcţionează instituţiile, judecătorii sau procurorii.

În 12 decembrie 2013, şeful DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că recentele modificări ale Codului penal vor avea efecte negative asupra MCV.

‘Din perspectiva benchmarkurilor care monitorizau stabilitatea instituţională şi modificările legislative nu cred că lucrurile vor arăta foarte bine, datorită acestor posibile modificări ale Codului penal. Cred că toate aceste evenimente care au avut loc în ultima perioadă de timp nu vor aduce un raport de ţară favorabil şi pozitiv în ceea ce priveşte tot ceea ce se petrece în sistemul judiciar din România’, a afirmat Kovesi.

Te-ar mai putea interesa și
Maximescu, OMV Petrom: Neptun Deep aşteaptă evaluarea impactului de mediu şi autorizaţia de construcţie
Maximescu, OMV Petrom: Neptun Deep aşteaptă evaluarea impactului de mediu şi autorizaţia de construcţie
Proiectul Neptun Deep se află în etapa de obţinere a evaluării impactului de mediu şi sperăm ca, până la finele lunii octombrie, să primim şi autorizaţie de construcţie, a declarat, joi,......
Registrul Comerţului – Sindicaliştii ameninţă cu greva generală, dacă nu le sunt soluţionate revendicările
Registrul Comerţului – Sindicaliştii ameninţă cu greva generală, dacă nu le sunt soluţionate revendicările
Sindicaliştii de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) vor strânge semnături în perioada imediat următoare ...
Doi experți români au participat la cel mai mare exercițiu de apărare cibernetică din lume organizat de NATO
Doi experți români au participat la cel mai mare exercițiu de apărare cibernetică din lume organizat de NATO
Eviden, parte din grupul Atos, anunță astăzi că doi dintre experții săi în securitate cibernetică din România au ...
Guvernul a adoptat OUG pentru majorări salariale de 10% la unele categorii de bugetari
Guvernul a adoptat OUG pentru majorări salariale de 10% la unele categorii de bugetari
Guvernul a adoptat în şedinţa de joi ordonanţa de urgenţă care prevede creşteri salariale de 10% pentru anumite categorii ...