PwC: şapte din zece companii vor abrogarea Ordonanţei 114

„România şi companiile din România au aflat pe 29 decembrie, cu mult după aprobarea bugetelor şi a planurilor pe care şi le-au făcut pe 2019, că au de plătit nişte contribuţii şi nişte taxe suplimentare. Evident, mă întreb ce au făcut liderii acestor companii de Revelion. Sunt încă multe întrebări rămase fără răspuns, multe îngrijorări şi multe nemulţumiri…Ce vreau să vă prezint sunt date extrase dintr-un sondaj PwC printre aceste companii care cred eu că prezintă foarte bine dezavantajele pe care le-a adus această ordonanţă. Iată sectorul financiar, vorbim de 82% care consideră această taxă nejustificată. Telecomunicaţii, vedem că taxele de monitorizare au crescut semnificativ. Vedem că în zona companiilor din energie profitabilitatea va suferi. Vedem că 70% dintre companiile respondente apreciază că această ordonanţă ar trebui abrogată în întregime şi 52% dintre companiile respondente intenţionează să sesizeze Comisia Europeană şi instanţele locale pentru că sunt măsuri care contravin legislaţiei europene”, a spus Daniel Anghel, într-o conferinţă de specialitate.

Potrivit lui Dan Dascălu, partener D&B David şi Baias, casa de avocatura corespondentă PwC România, orice persoană fizică sau juridică din România poate sesiza Comisia Europeană şi, dacă se constată că există riscul ca legislaţia naţională să încalce legislaţia europeană, se poate declanşa procedura de pre-infringement, după care se va decide dacă trebuie derulată procedura de infringement. Cel mai devreme am putea asista la un efect al unei asemenea plângeri peste şase luni, a spus acesta.

De asemenea, Manuela Guia, partener D&B David şi Baias, a declarat, pentru AGERPRES, că OUG 114 încalcă Tratatul în cinci articole diferite, 5 directive europene, un cod al comunicaţiilor electronice, o lege naţională şi Constituţia în 5 articole diferite.

„Din punctul meu de vedere, în sectorul comunicaţiilor s-au produs cele mai grave erori. Acestea, în condiţiile în care există şi directive foarte explicite care practic trasează foarte clar liniile în care statul are voie să acţioneze şi au depăşit acele linii şi pentru că există şi o jurisprudenţă. Se pare că şi alte state au încercat să facă acelaşi lucru însă Curtea Europeană de Justiţie, prin 2010, 2011, 2012, 2013, le-a spus că nu e voie. Noi suntem în 2019 şi facem aceleaşi erori”, a subliniat Manuela Guia.