Reuters: Decizia Ungariei de a ridica un gard în calea imigranţilor ilegali aduce ecouri de Război Rece

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cum nu pot folosi transportul public din această ţară, imigranţii clandestini apelează la transportul pe două roţi pentru a o traversa în drumul lor către Serbia, cu obiectivul de a trece apoi graniţa în Ungaria pentru a ajunge în spaţiul Schengen, consemnează joi agenţia Reuters, într-un comentariu ce analizează implicaţiile deciziei guvernului condus de Viktor Orban de a încerca să oprească acest val de refugiaţi cu un gard cu sârmă ghimpată ce va fi ridicat la frontiera cu Serbia.

Conform autorităţilor de la Belgrad, 22.000 de refugiaţi, majoritatea sirieni, au rămas în Serbia şi au cerut azil. Însă, potrivit Budapestei, alţi 60.000 au reuşit să pătrundă ilegal anul acesta în Ungaria. În consecinţă, guvernul ungar a anunţat miercuri că pe toată lungimea graniţei cu Serbia va ridica un gard înalt de patru metri.

În mod inevitabil, o asemenea decizie readuce în memorie amintirea Războiului Rece, când ţările comuniste apelau la astfel de mijloace pentru a împiedica fuga propriilor cetăţeni în Vest, cum a fost Zidul Berlinului, dar şi gardul de la frontiera ungaro-austriacă, din care ministrul ungar de externe Gyula Horn şi omologul său austriac Alois Mock au tăiat împreună în iunie 1989 o secţiune, marcând astfel simbolic spargerea Cortinei de Fier.

Dar dincolo de acest aspect, gardul de la graniţa ungaro-sârbă ar putea crea o concentrare de refugiaţi în Serbia, ţară cu numeroase dificultăţi economice şi care nu va putea gestiona singură o asemenea situaţie. De asemenea, în pofida obstacolului ridicat în calea lor, este de aşteptat ca refugiaţii să încerce trecerea lui, având în vedere că traseele către vestul Europei prin România sau Croaţia sunt mai lungi şi presărate cu alte obstacole, este de părere Rados Djurovic, directorul centrului de protecţie al azilanţilor de la Belgrad. ‘Doar că preţul cerut de traficanţi va creşte. Imigranţii nu vor dispărea, pentru că ei au vândut totul pentru acest drum. Un râu întotdeauna îşi va croi o cale’, afirmă sursa citată.

Pe de altă parte, după ce a acuzat Grecia să se preface că nu vede afluxul de refugiaţi, Macedonia a decis să acorde imigranţilor clandestini dreptul de liberă trecere pe teritoriul ei timp de 72 de ore. Măsura, dezbătută joi de parlamentul de la Skopje, este menită să protejeze refugiaţii ce ar putea fi escrocaţi de călăuze ori şi-ar putea risca viaţa mergând de-a lungul autostrăzilor sau căilor ferate, însă astfel aceşti imigranţi vor putea să ajungă mai repede în Serbia.

În acest timp, guvernul de la Budapesta îşi justifică hotărârea de a ridica acel gard prin incapacitatea Uniunii Europene de a găsi o soluţie în faţa valului de refugiaţi, care afectează serios şi alte state, cum este cazul Italiei. Cât despre reacţia executivului comunitar, un purtător de cuvânt al acestuia a declarat că abia recent am dărâmat zidurile în Europa şi nu ar trebui să le punem la loc, menţionând totuşi că statele membre pot decide singure cum îşi gestionează frontierele.

În schimb, un refugiat sirian intervievat de Reuters consideră că, în loc să oprească imigranţii cu ziduri, Europa ar face mai bine să încerce să oprească războiul din Siria, cauza principală a acestei situaţii.