Muştele, viermii şi greierii ca surse de hrană, pe agenda factorilor de decizie din UE

Comisia, care este executivul Uniunii Europene, lucrează la revizuirea legislaţiei cu privire la alimentele noi, după ce o propunere anterioară a căzut din cauza opoziţiei la clonarea animalelor. În acest sens, a solicitat Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (European Food Safety Authority, EFSA) o cercetare cu privire la siguranţa consumului de insecte.

Într-un aviz ştiinţific publicat joi, EFSA a declarat că folosirea insectelor ca sursă de hrană şi nutreţ are, potenţial, importante beneficii de mediu, economice şi de securitate alimentară.

Fermele de insecte pot duce la emisii mai mici de gaze cu efect de seră şi amoniac decât cele de bovine sau porcine şi la o eficienţă mai mare în conversia furajelor în proteine, se arată în raport.

Cum şi în ce măsura includerea de insecte în gastronomie poate afecta modelul de consum general al populaţiei este neclar, dar există potenţial pentru o rapidă schimbare a modelelor de consum viitoare, se spune în raportul EFSA.

Reuters comentează că totuşi este mai puţin probabil ca insectele să fie găsite în meniurile restaurantelor europene decât în hrana animalelor, controlată cu atenţie pentru a preveni apariţia unor proteine anormale, acuzate că provoacă boala vacii nebune.

Operatorul belgian de supermarketuri Delhaize a introdus în 2014 un fel de mâncare bazat pe viermi de făină în magazinele sale din Belgia, dar nu a avut succes.

‘Am optat să nu avem nici un fel de insecte vizibile în produse pentru a reduce reticenţa iniţială, dar chiar şi atunci clienţii nu erau pregătiţi pentru asta’, a spus un purtător de cuvânt.

Între speciile de insecte despre care se crede că au cel mai mare potenţial pentru hrana umană şi animală din Uniunea Europeană se numără muştele, viermii de făină, greierii şi viermii de mătase.

În special sub formă de pastă sau în alte forme prelucrate, ele sunt considerate ca alternative la sursele principale de hrană precum carnea de pui, carnea de porc, carnea de vită şi peşte, precum şi utile pentru hrana animalelor.

În cazul în care insecte întregi sunt distribuite ca hrană, ar fi de aşteptat ca ele să fie supuse unor prelucrări, cum ar fi refrigerarea şi uscarea şi să fie etichetate cu instrucţiuni de utilizare.

În unele cazuri, părţi ale insectelor, cum ar fi aripile şi picioarele la greieri, ar trebui să fie eliminate ‘pentru a îmbunătăţi experienţa consumului şi pentru a reduce riscurile de sufocare’, a recomandat EFSA, făcând o comparaţie cu decorticarea creveţilor.