Perpetuarea crizei politice va adânci şi mai mult criza economică din Republica Moldova – experţi

Adaugă-ne ca sursă preferată

După boicotarea şedinţei speciale de luni a parlamentului la care urma să fie supusă la vot echipa guvernamentală a lui Ion Sturza, cele patru partide proeuropene – Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) şi Partidul Popular European din Moldova (PPEM) – ar trebui să reia discuţiile pentru crearea unei coaliţii majoritare, consideră politologul Octavian Ţîcu, citat de Radio Chişinău. Potrivit acestuia, în prezent se conturează mai mulţi poli de putere, care din cauza ambiţiilor personale ale liderilor politici ar putea compromite vectorul european al Republicii Moldova. Octavian Ţîcu admite şi scenariul unui guvern votat de PD, PL, PPEM şi foştii deputaţi comunişti, dar susţine că o asemenea alianţă ar fi foarte fragilă.

”Probabilitatea ca să nu avem guvern este una care nu poate fi ignorată. În eventualitatea unui asemenea scenariu, parlamentul va fi dizolvat şi aceasta va aprofunda şi mai mult criza politică, pentru că pe fundalul decepţiei faţă de partidele proeuropene, şi în special faţă de comportamentul şi strategiile Partidului Democrat, putem avea o revenire a partidelor proruse, care, cu siguranţă, vor încerca să ducă Republica Moldova în altă parte”, a declarat Octavian Ţîcu.

Şi expertul economic Roman Chircă a atras atenţia asupra consecinţelor actualei situaţii politice de la Chişinău. ”Republica Moldova a intrat în noul an fără buget şi fără o politică monetar-fiscală, leul continuă să se devalorizeze, iar investiţiile străine scad. În acelaşi timp, relaţiile Republicii Moldova cu principalii parteneri de dezvoltare, FMI, Banca Mondială şi Statele Unite s-au deteriorat simţitor în ultima perioadă. ‘Cădem într-o gaură care ne coastă foarte, foarte mult”, a semnalat expertul, conform aceleiaşi surse.

După tentativa eşuată de luni pentru învestirea unui nou guvern, din cauza lipsei de cvorum în parlamentul de la Chişinău, preşedintele Nicolae Timofti le-a acordat partidelor parlamentare un termen de o săptămână pentru crearea unei majorităţi şi le-a solicitat acestora să ţină cont de opţiunea majoritar proeuropeană a cetăţenilor Republicii Moldova.

Termenul limită pentru învestirea unui nou guvern este 29 ianuarie, când se împlinesc trei luni de la demiterea cabinetului condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de socialişti şi comunişti şi votată şi de democraţii care făceau parte din coaliţia guvernamentală proeuropeană. În cazul în care eşecul se repetă, şeful statului este obligat să decidă dizolvarea legislativului şi să convoace alegeri anticipate.