România vrea să înregistreze kurtos kalacs la UE cu denumirea de Indicaţie Geografică Protejată

„Produsul kurtos kalaks este un produs românesc atestat din 1784 ca fiind realizat de o doamnă de naţionalitate română, dar cu cetăţenie maghiară din Transilvania. Acesta este produs în toată regiunea, în Cehia, Ungaria şi chiar în Slovacia şi, având în vedere că atestarea este pe Transilvania, nu am niciun dubiu că acest produs va trebui recunoscut, sigur, pentru România”, a spus ministrul.

El a anunţat anterior, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că telemeaua de Ibăneşti a primit, luni, recunoaşterea europeană şi denumirea de Indicaţie Geografică Protejată, odată cu publicarea acestui statut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acesta este al treilea produs recunoscut pentru România, după magiunul de Topoloveni şi salamul de Sibiu.

„Am luptat foarte mult pentru telemeaua de Ibăneşti pentru că, la un moment dat, când eram la Bruxelles, Grecia a contestat, pentru că ei au un produs numit „telemes”, dar le-am spus că este vorba de cu totul altceva, noi protejăm produsul „telemea de Ibăneşti”, nu „telemes” sau „telemea”. Telemeaua este un nume comun şi nu la acesta ne-am referit noi. Am căzut de acord pe un text în final”, a arătat ministrul.

Irimescu a adăugat că Ministerul Agriculturii a mai identificat alte cinci-şase produse care au potenţial de a primi această recunoaştere europeană.

„Este în discuţii la Comisia Europeană novacul afumat. Au fost ceva discuţii cu definirea lui, însă lucrurile sper că s-au clarificat. Şi am mai identificat alte cinci-şase produse care au potenţial. Ne dorim să protejăm cât mai multe produse la nivel european, pentru că ele consfinţesc că aceste produse au o calitate înaltă şi trebuie să încurajăm acel orgoliu al produselor româneşti, pentru că, din păcate, deşi avem produse de foarte bună calitate, de multe ori nu le găsim pe piaţă şi este de datoria Ministerului Agriculturii să facă toate eforturile pentru aceste produse de calitate deosebită”, a subliniat oficialul ministerial.

El a explicat că pe respectivele produse va fi lipită o etichetă care certifică faptul că acest produs are o valoare adăugată deosebită. Produsul nu va putea fi copiat de un alt producător decât în arealul delimitat şi cu acceptul asociaţiei care a solicitat recunoaşterea sa.

Pe data de 10 martie, salamul de Sibiu a dobândit oficial denumirea de Indicaţie Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea anunţului de înregistrare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

România a reuşit să înregistreze la nivel european ‘Salamul de Sibiu’ ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea produs după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, a declarat, pe 19 februarie, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiţionale, din care UE deţine 1.404. Cele mai multe produse protejate le deţine Italia (296), Franţa (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) şi Germania (96).