The Economist: România a ales un partid condus de o persoană condamnată pentru fraudă electorală

PSD a ajuns pe prima poziţie în urma alegerilor prezidenţiale, după ce a reuşit să obţină 46% din voturile exprimate, cu un avans considerabil în faţa liberalilor de centru-dreapta, care nu au strâns decât 20% dintre sufragii.

Victoria PSD a trezit îngrijorări serioase cu privirea la viitorul campaniei anticorupţie din România, care a devenit un model în regiune cu ajutorul procurorilor DNA. Munca procurorilor anticorupţie ar putea să fie încetinită de către măsuri luate de viitoarea guvernare social-democrată.

Direcţia Naţională Anticorupţie aduce în faţa justiţiei până la 1.000 de persoane în fiecare an, iar cele mai multe persoane puse sub acuzare ajung să fie condamnate.

Liviu Dragnea nu este singurul lider al social-democraţilor care are o relaţie dificilă cu procurorii DNA.

Victor Ponta a fost forţat să demisioneze în urmă cu un an de la conducerea executivului ca urmare a protestelor de masă, care au condamnat rolul jucat de corupţie în tragedia de la Colectiv. Procurorii DNA l-au pus sub acuzare pe social-democratul Victor Ponta pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis că nu va desemna un condamnat penal în fruntea Guvernului. Tocmai, această regulă ar putea să oprească ascensiunea la putere a liderului PSD, Liviu Dragnea. Social-democraţii ar putea să realizeze o coaliţie de guvernare cu Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

Membrii ALDE au atacat în repetate rânduri agenţia anticorupţie şi au cerut în mod expres demisia procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Unii cred că victoria social-democraţilor este un semn al nemulţumirii alegătorilor faţă de starea economiei, după ce aceştia au promis creşterea salariului minim şi a pensiilor.