Instituţiile europene se confruntă cu tot mai multe atacuri cibernetice – Financial Times

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform unor surse din domeniu, serverele Comisiei Europene au fost vizate în 2016 de 110 atacuri informatice distincte, cu 20% mai multe faţă de anul anterior.

După ce serviciile secrete americane au acuzat Rusia că se află în spatele atacului cibernetic asupra Comitetului Naţional al Partidului Democrat în timpul campaniei electorale pentru preşedinţia SUA, ultimele dezvăluiri amplifică temerile privind riscul unei imixtiuni ruse în alegerile ce vor avea loc anul acesta în Franţa şi Germania.

Prin urmare, instituţiile europene şi-au luat măsuri de precauţie. Astfel, responsabililor de rang înalt li s-a cerut să folosească mesageria electronică criptată, în timp de Comisia Europeană îşi extinde cooperarea cu NATO la capitolul securităţii cibernetice.

Comisarul european pentru securitate, Julian King, a confirmat pentru Financial Times că instituţiile europene sunt ţinta unui număr crescând de atacuri cibernetice provenite ‘din mai multe surse’. ‘Aceste ameninţări sunt persistente, agresive, tot mai periculoase şi potenţial distructive’, a subliniat comisarul european.

Deşi Rusia este principala suspectă, un purtător de cuvânt al executivului comunitar a afirmat că ‘diferiţi atacatori împart şi folosesc aceleaşi instrumente şi metode şi îşi ascund identităţile utilizând servere anonime’.

Un alt responsabil comunitar a precizat că aproximativ 80% din atacurile cibernetice care au vizat anul trecut Comisia Europeană pot fi considerate ‘prejudiciabile’, dar a adăugat că sistemele de protecţie au funcţionat. ‘Dacă atacurile ar fi reuşit, Comisia putea suferi pagube, în special extragerea de informaţii sau posibila afectare a sistemelor IT’, explică sursa citată.

Problema securităţii cibernetice a fost discutată la cel mai înalt nivel în cadrul executivului comunitar. În timpul unei reuniuni desfăşurate la mijlocul lunii noiembrie, comisarul Julian King şi-a atenţionat colegii ‘să manifeste vigilenţă maximă pentru a proteja instituţiile europene în faţa criminalităţii cibernetice şi să prevină imixtiunea acesteia în procesele lor de luare a deciziilor’.

La acea reuniune s-a cerut de asemenea instituţiilor europene să evalueze ‘posibilul impact al angajării de personal extern asupra securităţii sistemelor informatice’.

Şi NATO se confruntă la rândul ei cu aceleaşi probleme, în anul 2015 fiind consemnate lunar în medie 320 de atacuri cibernetice asupra serverelor Alianţei, atacuri care au devenit şi mai agresive în anul 2016. ‘Ca o apreciere generală, creşterea nu a fost cantitativă, ci în calitate şi complexitate. Atacurile din prezent sunt mai sofisticate’, explică un oficial din cadrul NATO.