CSM: Creşterea credibilităţii justiţiei şi clarificarea relaţiei SRI – Justiţie, printre temele discutate cu asociaţiile magistraţilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei citate, în şedinţa plenară de miercuri membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au întâlnit cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor din România pentru a discuta subiecte de interes comun privind îmbunătăţirea actului de justiţie şi creşterea încrederii în sistemul judiciar.

La lucrările Plenului au participat judecătorul Andreea Ciucă, preşedinte interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România, judecătorul Dana Gîrbovan, preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, judecătorul Iulia Craiu, membru al Consiliului Director al UNJR, judecătorul Dragoş Călin, co-preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România şi procurorul Florin Cristinel Ţîrlea, membru în Colegiul Director al Asociaţiei Procurorilor din România.

‘Principalele teme de dezbateri dintre membrii Consiliului şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor din România s-au circumscris următoarelor domenii de interes din zona justiţiei: identificarea şi implementarea unor măsuri de creştere a credibilităţii justiţiei şi de apărare efectivă a independenţei acesteia; transparentizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor şi parchetelor şi stabilirea unui cadru clar, ferm şi eficient de comunicare, atât în interiorul sistemului judiciar, cât şi pe componenta de comunicare publică a CSM, instanţelor şi parchetelor; asigurarea independenţei reale a sistemului judiciar din perspectiva independenţei financiare, prin intensificarea demersurilor pentru preluarea bugetului instanţelor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eventual de către Consiliul Superior al Magistraturii, de la Ministerul Justiţiei şi stabilirea unor mecanisme de consultare efectivă a corpului magistraţilor în privinţa proiectelor actelor normative având ca obiect legile justiţiei şi alte proiecte de acte normative referitoare la activitatea sistemului judiciar’, se arată în comunicat.

De asemenea, potrivit CSM, au fost abordate şi teme precum adoptarea unor poziţii publice documentate vizând răspunderea magistraţilor, care să clarifice opiniei publice prevederile legale şi mecanismele deja existente de tragere la răspundere şi sancţionare a magistraţilor, implementarea unor soluţii practice pentru stabilirea unui volum optim de muncă al magistraţilor şi îmbunătăţirea aplicaţiei ECRIS, eventual preluarea acesteia de către CSM şi identificarea şi implementarea unor mecanisme eficiente de formare profesională continuă a magistraţilor, inclusiv a purtătorilor de cuvânt de la instanţe şi parchete.

Clarificarea relaţiei SRI – Justiţie şi efectuarea de către CSM a demersurilor în vederea declasificării de către CSAT a deciziilor prin care serviciilor de informaţii li s-au extins competenţele în sfera justiţiei, precum şi a documentelor privind procedura verificării declaraţiilor de necolaborare cu serviciile de informaţii, date de magistraţi, a fost o altă temă discutată în cadrul şedinţei plenare.

Sursa citată mai notează că în cadrul aceleiaşi şedinţe au fost abordate şi subiecte privind realizarea unui audit al activităţii desfăşurate de Inspecţia Judiciară, cunoaşterea şi adoptarea unor soluţii optime utilizate de sistemele judiciare ale altor ţări în scopul creşterii calităţii şi eficienţei actului de justiţie, reluarea discuţiilor şi concretizarea propunerilor de revizuire a Constituţiei referitoare la unele norme vizând statutul magistraţilor, necesitatea analizării şi elaborarea unor propuneri clare şi unitare vizând situaţia personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi criteriile de evaluare a magistraţilor, salarizarea magistraţilor, vechimea necesară promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, incompatibilităţi ale magistraţilor şi independenţa procurorilor şi clarificarea şi simplificarea procedurii de desfăşurare a întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de drept ce au generat o practică neunitară, astfel încât să se evidenţieze scopul pentru care este prevăzută această procedură, cu accent pe aspectele de fond.

În final, CSM arată că participanţii şi-au manifestat disponibilitatea de a comunica şi colabora constructiv în vederea consolidării imaginii justiţiei, a respectului faţă de actul de justiţie şi dezvoltarea unui climat profesional performant, care să asigure creşterea încrederii cetăţenilor în acestea.