Google va fi în atenţia UE ani de zile, în afară de amenda record de 2,4 miliarde de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Decizia Comisiei Europene stabileşte un precedent şi deschide calea pentru noi acţiuni împotriva altor activităţi majore ale Google, în domeniul telefoanelor mobile, achiziţiilor de publicitate online şi categoriilor de servicii de căutare specializate, cum sunt cele pentru călătorii.

De asemenea, decizia Comisiei Europene pune la dispoziţia companiilor concurente ale Google dovezi necesare în procesele prin care vor să dovedească că operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume le-a afectat afacerile.

Deocamdată, investitorii în acţiuni Alphabet, compania mamă a Google, au ignorat impactul deciziei UE asupra companiei.

Preţul acţiunilor Alphabet s-a dublat în ultimii doi ani, perioadă în care autorităţile europene au intensificat investigaţiile împotriva Google, fiind apropiat de cel al titlurilor Apple, cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 660 de miliarde de dolari.

Principala problemă a Google nu este amenda impusă de Comisia Europeană pentru practicile anti-concurenţiale ci felul în care i-a cerut să rezolve problema, ceea ce înseamnă că nu o va putea face doar prin nişte măsuri tehnice.

De fapt, Comisia obligă Google să demonstreze că rivalii săi vor obţine un acces substanţial în afacerile sale.

Comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager a declarat că Google va fi monitorizată ani de zile, pentru a o împiedica să facă noi abuzuri.

„Simplul fapt că Google va fi supravegheată îi va limita opţiunile în viitor”, a spus Matti Littunen, analist în domeniul mediei digitale şi publicităţii online la Enders Analysis în Londra.

O decizie din 2004 a UE potrivit căreia Microsoft a abuzat de poziţia dominantă pe piaţa Windows şi alte pieţe a limitat, în deceniul care a urmat, iniţiativele companiei de a se extinde mai rapid pe pieţe emergente cum sunt publicitatea online, deschizând calea pentru creşterea Google.

Acuzaţiile împotriva Google scot în evidenţă cunoştinţele limitate ale autorităţilor de reglementare despre tehnologiile moderne şi complexitatea lor, a spus Mark Patterson, profesor la Universitatea de drept Fordham.

„Decizia arată dificultatea de a reglementa firmele de Internet bazate pe algoritmi. De obicei măsurile antitrust cer companiilor care au încălcat legislaţia să renunţe la anumite comportamente sau, mai rar, să ia anumite măsuri. Această decizie doar cere Google să aplice un tratament egal, nu şi cum să o facă”, a arătat Patterson.

Decizia UE este un avertisment pentru alte două investigaţii europene privind sistemul de operare Android şi sistemul de publicitate AdSense, a spus Richard Windsor, analist independent în domeniul financiar care urmăreşte concurenţa dintre companiile mari de Internet şi dispozitive mobile, între care Google.

„Dacă UE va spune că Google nu mai poate oferi magazinul Google Play ca funcţie default pe telefoanele cu sistemul Android, acest fapt va deschide piaţa pentru alţi producători de telefoane să includă softuri şi servicii proprii „, a arătat Windsor.

Mai important este faptul că Google trebuie să găsească căi de a-şi schimba practicile de afaceri fără să afecteze modelul de afaceri în publicitate, care în 2016 a generat 85% din veniturile de 90,3 miliarde de dolari ale companiei mamă Alphabet.