Premierul olandez se opune intrării României şi Bulgariei în Schengen

Cea din urmă notează, într-o analiză a discursului preşedintelui Comisiei Europene despre starea Uniunii, că acesta a prezentat o viziune foarte ambiţioasă a unei integrări mult mai aprofundate şi cu un grad ridicat de centralizare a deciziilor la Bruxelles, cu zona euro şi spaţiul Schengen acoperind ansamblul blocului comunitar, care ar avea în perspectivă şi o armată europeană.

Juncker a căutat variante să evite necesitatea schimbării tratatelor europene şi a găsit ceea ce Financial Times numeşte a fi nişte obscure ‘clauze pasarelă’ pentru a elimina posibilitatea statelor naţionale să se opună deciziilor luate la Bruxelles, inclusiv în domenii sensibile, precum politicile externă, fiscală sau socială, una dintre propunerile cheie avansate de el fiind extinderea votului prin majoritate calificată.

Preşedintele Comisiei Europene a propus inclusiv schimbări instituţionale majore, precum alegerea eurodeputaţilor pe liste europene, nu naţionale, idee ce pare că nu este sprijinită nici măcar de grupul său politic al popularilor europeni.

Această viziune federalistă ce merge către un fel de Statele Unite ale Europei şi pe care The Guardian o consideră departe de realitate riscă să se lovească de opoziţia celor care susţin ideea suveranităţii naţionale şi se opun transferului mai multor atribute naţionale către instituţiile europene.

‘Juncker este un romantic’, a reacţionat după discursul acestuia premierul olandez Mark Rutte. ‘Cred că atunci când cineva are viziuni trebuie să consulte un doctor’, a completat el amintind astfel de o declaraţie a fostului cancelar german Helmut Schmidt.

Întrebat despre propunerea lui Juncker ca România şi Bulgaria să fie primite în Schengen imediat, premierul olandez a răspuns: ‘Nu acum. Ne opunem. Sunt prea multe temeri privind controlul frontierelor şi corupţia’.