Raport Consiliul Concurenţei: Procesul de achiziţie publică trebuie asigurat de persoane specializate, în vederea creşterii concurenţei

Pentru acest an, raportul vizează, în mod preponderent, tendinţele noii economii digitale în raport de care va trebui să se reorienteze politica de concurenţă, potrivit News.ro.

„Specificaţiile tehnice din caietele de sarcini să permită accesul egal pentru toţi operatorii economici la respectivele proceduri şi să nu creeze obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurenţă în domeniul achiziţiilor publice”, arată raportul autorităţii de concurenţă.

Din analiza efectuată, s-au desprins o serie de concluzii care, deşi nu acoperă integral domeniul şi problemele cu care se confruntă autorităţile publice, încearcă să sintetizeze o parte importantă din aspectele care caracterizează efectul de captivitate (lock-in) în domeniul IT (aplicaţii software dezvoltate la cerere) sau în domeniul echipamentelor/aparaturii medicale şi serviciilor conexe acestora.

„De cele mai multe ori, blocajele în domeniul IT sunt induse de includerea unor trimiteri la marca sistemului existent în documentaţiile de atribuire aferente contractelor pentru achiziţionarea de licenţe şi componente noi legate de sistem”, spun autorii raportului.

Astfel, autorităţile publice sunt obligate să apeleze la serviciile unui unic furnizor pentru achiziţionarea de produse, fiind astfel legate de un sistem existent, deoarece informaţiile esenţiale cu privire la acest sistem sunt cunoscute, de multe ori, doar de către respectivul furnizor.

În ceea ce priveşte domeniul echipamentelor şi aparaturii medicale, efectul de lock-in se datorează de cele mai multe ori modului de fabricare a produsului/echipamentului medical, în sensul că, atât consumabilele, cât şi piesele de schimb, trebuie să fie compatibile cu acel model de aparat, deoarece altfel ar putea să apară erori de funcţionare ale acestuia.

„Prin urmare, dacă ar exista pe piaţă mai multe firme care să comercializeze consumabile sau piese schimb, precum şi mai mulţi prestatori de servicii de mentenanţă autorizaţi, efectul de lock-in ar putea fi diminuată”, spun oficialii Consiliului Concurenţei.

De asemenea, în cazul echipamentelor medicale, legislaţia în domeniu nu înlătură îngrijorările concurenţiale prezentate şi, având în vedere competenţele Ministerului Sănătăţii, apare ca fiind adecvată intervenţia acestei instituţii pentru reglementarea modalităţilor de încredinţare a echipamentelor/dispozitivelor/aparatelor medicale prin contracte de comodat, acte de donaţie sau acte de dare în folosinţă gratuită/sponsorizare sau prin forme asemănătoare către spitalele publice, în sensul aplicării unor criterii clare de selecţie a furnizorului şi limitarea perioadei de încredinţare.

„În anii următori, digitalizarea economiei poate fi baza multor provocări pentru Consiliul Concurenţei, asemenea celorlalte autorităţi de concurenţă. În ceea ce priveşte aplicarea politicii de concurenţă în viitor, aceasta nu presupune modificarea principiilor de bază ale Legii concurenţei, însă pot apărea modificări care ţin de instrumentele şi paşii utilizaţi pentru a evalua piaţa relevantă şi dominanta”, spune preşedintele autorităţii, Bogdan Chiriţoiu.

Anul acesta, Consiliul Concurenţei aniversează 20 de ani de aplicare a Legii concurenţei în România, fapt ce coincide cu împlinirea a zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

„Din perspectivă sectorială, energia, serviciile financiare şi achiziţiile publice rămân priorităţi asupra cărora ne concentrăm atenţia şi resursele”, adaugă Chiriţoiu.

De asemenea, în perioada următoare, Consiliul Concurenţei va finaliza un număr semnificativ de investigaţii, inclusiv anchete sectoriale importante, precum şi o serie de proiecte interne menite să crească capacitatea de monitorizare sistematică a pieţelor.

În plus, instituţia a adoptat un nou plan strategic pentru perioada 2018-2020, având ca obiective: creşterea impactului politicii de concurenţă asupra economiei, precum şi valorificarea expertizei în domeniul ajutorului de stat pentru susţinerea politicilor publice de creştere economică a României şi buna utilizare a banului public.