Preşedintele ÎCCJ şi procurorii şefi de parchete – numiţi de Senat, la propunerea ministrului Justiţiei – proiect

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de Senatul României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin 5 ani, desemnaţi de Adunarea Generală a Judecătorilor de la ÎCCJ. Senatul poate refuza numirea în funcţiile de conducere aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului. Numirile în aceste funcţii se fac pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Revocarea din funcţie a acestora se face de către Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM’, se arată în proiectul care urmează să modifice Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

Un alt articol spune că procurorul general al Parchetului de la lângă ÎCCJ, prim procurorul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 16 ani în funcţia de judecător sau procuror – pentru procurorii generali şi procurorul şef DIICOT – şi o vechime de minimum 14 ani în funcţia de procuror sau judecător – pentru adjuncţii acestora şi procurorii şefi de secţie -, pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Senatul poate refuza motivat numirea acestora, iar revocarea lor din funcţie se poate face tot de Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

În expunerea de motive iniţiatorul arată că şefii de parchete ar trebui să fie numiţi de Senat având în vedere că acesta din urmă ‘exercită mandat de reprezentativitate dat de popor ca deţinător al suveranităţii naţionale’, propunerea ar trebui să aparţină ministrului Justiţiei ‘ca reprezentant al ministerului care veghează la respectarea puterii judecătoreşti, ca una dintre cele trei puteri statale fundamentale’.

Proiectul de lege a fost semnat de 40 de senatori şi deputaţi PSD şi se află în dezbatere publică la Camera Deputaţilor până pe data de 26 februarie.