Dumitru, Raiffeisen Bank: Deficitul bugetar este foarte mare. Problema bugetului este una de structură a cheltuielilor

„Deficitul bugetar este foarte mare. Am văzut un deficit bugetar la luna octombrie de 2,8% şi aşa cum am văzut cu multe facturi neplătite. Dacă ne uităm pe execuţia bugetară la zi, la octombrie, o să constatăm un lucru şi anume că pe partea de cheltuieli, cheltuielile s-au făcut, însă pe o structură diferită de ce s-a bugetat. Adică cheltuielile curente au fost depăşite în execuţie. Cheltuielile de capital nu le-am pus în grafic pentru că stricau graficul. Cheltuielile de investiţii au fost mult sub ceea ce s-a bugetat ca dinamică pe tot anul. Deci practic cheltuielile totale s-au realizat, cheltuielile sociale au fost mai mari decât s-a bugetat, cheltuielile de investiţii mai mici, decât s-a bugetat”, a spus Ionuţ Dumitru.

El a spus că, în timp ce partea de venituri a arătat o execuţie mult sub aşteptări şi era evident de la început că veniturile erau supraevaluate.

Ionuţ Dumitru a explicat că problema bugetului este una de structură a cheltuielilor. Astfel, chetuielile cu salariile sunt la aproape 12% din PIB. De asemenea, noua Lege a pensiilor aduce o creştere spectaculoasă a efortului bugetar, de la circa 9% din PIB în prezent, la peste 14% din PIB în câţiva ani.

El a spus că se observă o încetinire a creşterii economice, iar în trimestrul III cifrele au fost sub aşteptări. Ionuţ Dumitru a afirmat că se aşteaptă la o creştere economică mai mică de 4% pentru anul acesta şi de 3% anul viitor.

Acesta susţine că România este poziţionată nefavorabil comparativ cu ţările din regiune în cazul materializării unei crize la nivel global sau regional. Spaţiul fiscal a fost deja utilizat prin creşterea amplă a cheltuielilor publice curente (salarii în sectorul public, pensii).

Conform estimărilor Comisiei Europene din luna noiembrie 2019, în 2020 România ar putea înregistra cel mai ridicat nivel al deficitului bugetului public din UE. Datoria publică (estimată la 37,2% din PIB în 2020) este pe un trend ascendent.

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, creşterea de pensii din anii următori nu poate fi acomodată în construcţia bugetară actuală, iar regândirea calendarului este obligatorie. De asemenea, este necesară revenirea la principiul contributivităţii pentru toate pensiile