Care sunt zonele vulnerabile la cutremur în Capitală

Experţii angajaţi de Primăria Capitalei au stabilit care sunt clădirile aflate în pericol, iar arhitecţii spun că cea mai ieftină soluţie ar fi demolarea acestora şi construirea altora, nu consolidarea acestora.Autorităţile locale au reuşit să expertizeze până acum peste 1.200 de clădiri şi să reabiliteze seismic doar 20.

Zonele vulnerabile din Capitală sunt Unirii, Piaţa Romană, Tineretului, Fundeni şi Tei-Toboc.

Cei care nu ar trebui să se teamă de un cutremur devastator sunt cei care locuiesc de-a lungul Dâmboviţei, în zona Metalurgiei şi IMGB.

Arhitectul Gheorghe Pătraşcu a declarat pentru România TV că problemele în cazul clădirilor vulnerabile la un eventual seism de peste 7 grade pe scara Richter „sunt foarte complexe” şi, în acelaşi timp, „nuanţate”.

Astfel, potrivit specialistului, aceste probleme includ în esenţă identificarea celor mai vulnerabile clădiri, a momentului când au fost construite şi a stării lor actuale.

Întrebat despre programul de consolidare a clădirilor din Bucureşti, vulnerabile la seisme, arhitectul Pătraşcu a ţinut în primul rând să precizeze că „nu este vorba despre una sau două clădiri pe an, ci de mai multe”. Pătraşcu a afirmat apoi că se confruntă cu „probleme generale de ordin administrativ, de la actele normative, până la metodele de aplicare ale acestora.

În acest context, arhitectul a precizat că Primăria Capitalei pune în practică programul de consolidare a clădirilor, dar că „obligaţia este în primul rând a locatarului”, ştiut fiind faptul că unii dintre locatarii din clădirile vulnerabile refuză consolidarea. În acest sens, arhitectul a spus că „legea ar trebui să fie mai dură cu cei care refuză consolidarea, deoarece aceştia nu pun în pericol numai vieţile lor, ci şi ale celorlalţi colocatari”.

Cât priveşte soluţia demolării unor clădiri vulnerabile la seisme, Pătraşcu a afirmat că „soluţia demolării este bună numai în cazul clădirilor fără valoare, nu şi în cazul celor declarate monumente istorice sau a celor din zonele protejate, considerate ca fiind clădiri cu valoare ambientală”. În cazul ultimului tip de clădiri, se poate recurge la soluţii importate din străinătate, cum ar fi să se păstreze faţadele acestora, iar restul eduificiului să fie renovat sau reconstruit din temelie.