Comisia Europeană: România a pierdut în 2018 peste 6,95 de miliarde de euro din neîncasarea taxei pe valoarea adăugată

România a pierdut 6,595 de miliarde de euro în 2018 din neîncasarea unor venituri reprezentând taxa pe valoarea adaugată (TVA), potrivit unui studiu privind deficitul de încasare a TVA publicat joi de Comisia Europeană, relatează Agerpres.
Economica.net - J, 10 sept. 2020, 15:17
Comisia Europeană: România a pierdut în 2018 peste 6,95 de miliarde de euro din neîncasarea taxei pe valoarea adăugată

Ca şi în 2017, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 33,8% din veniturile din această taxă preconizate nefiind încasate în 2018. România este urmată de Grecia (30,1%) şi Lituania (25,9%). Cele mai mici deficite erau în Suedia (0,7%), Croaţia (3,5%) şi Finlanda (3,6%.

În termeni absoluţi, cel mai mare deficit de încasare a TVA a fost înregistrat în Italia (35,4 miliarde  de euro), Marea Britanie (23,5 miliarde de euro) şi Germania (22 de miliarde de euro).

La nivelul blocului comunitar, ţările din UE au pierdut 140 de miliarde euro în 2018, prin neîncasarea unor venituri reprezentând taxa pe valoarea adaugată (TVA). În termeni nominali, în 2018 deficitul total de TVA din UE a scăzut uşor, cu aproape un miliard de euro până la 140,04 miliarde de euro, încetinind de la o scădere de 2,9 miliarde de euro în 2017. Această tendinţă descendentă ar urma să continue pentru încă un an, deşi pandemia va inversa probabil tendinţa pozitivă.

Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA”, diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată, a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Totuşi, estimările pentru 2020 indică o inversare a acestei tendinţe, cu o pierdere potenţială de 164 de miliarde euro, în urma efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei.

În 2018, performanţele individuale ale statelor membre încă au variat semnificativ. În jumătate din statele membre UE s-a înregistrat un deficit peste media de 9,2%, deşi 21 de ţări au raportat scăderi faţă de 2017, cele mai importante în Ungaria (minus 5,1%), Letonia (minus 4,4%) şi Polonia (minus 4,3%). Cea mai mare creştere a fost în Luxemburg (2,5%), urmată de creşteri marginale în Lituania (0,8%) şi Austria (0,5%).

Te-ar mai putea interesa și
Anchetă pe piața cărnii de porc. Consiliul Concurenței vrea să afle de ce porcul românesc e impedicat să intre în magazine
Anchetă pe piața cărnii de porc. Consiliul Concurenței vrea să afle de ce porcul românesc e impedicat să intre în ...
Consiliul Concurenței a declanșat un studiu pentru a identifica barierele care limitează accesul fermierilor români pe piața procesării și comercializării cărnii de porc....
Bulgaria trece la euro de la 1 ianuarie 2026. Ce înseamnă moartea levei pentru mediul de afaceri
Bulgaria trece la euro de la 1 ianuarie 2026. Ce înseamnă moartea levei pentru mediul de afaceri
 Bulgaria se pregăteşte să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2026 şi marchează începutul unei transformări majore ...
Carmistin The Food Company a luat un credit de 500 de milioane de euro pentru investiții în agricultură și industria alimentară
Carmistin The Food Company a luat un credit de 500 de milioane de euro pentru investiții în agricultură și industria ...
Carmistin The Food Company, producător de carne de pasăre și furaje, a obținut un credit sindicalizat în valoare de ...
Cel mai bogat ucrainean a inaugurat un mare parc fotovoltaic în România. DRI al lui Ahmetov ajunge la un portofoliu de 300 MW la noi în țară
Cel mai bogat ucrainean a inaugurat un mare parc fotovoltaic în România. DRI al lui Ahmetov ajunge la un portofoliu de ...
DRI, divizia de energie regenerabilă a Grupului DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, a finalizat ...