Străinii ar putea cumpăra obligaţiuni româneşti

Analiştii Erste – BCR estimează o posibilă relaxare a politicii monetare în SUA şi zona euro până la finele acestui an, pornind de la declaraţii recente ale unor oficiali ai băncii centrale din SUA (Fed) şi Băncii Centrale Europene.

Următoarea şedinţă pe probleme de politică monetară a ECB va avea loc pe 6 septembrie, în timp ce Fed va lua o decizie pe 12-13 septembrie.

Creşterea fluxurilor de capitaluri speculative ar fi un efect al unor noi stimuli monetari din partea celor două mari bănci centrale asupra economiei României, consideră analiştii.

„Nerezidenţii ar putea începe să cumpere din nou obligaţiuni emise de guvernul român după o reducere a expunerii care a început în toamna anului 2011 şi s-a intensificat în primăvara lui 2012. În prezent, nerezidenţii deţin numai 8% din titlurile în lei emise de Ministerul de Finanţe pe piaţa internă dar ar putea să îşi crească expunerea la 15-20%, ceea ce nu este mult pentru România dacă privim datele istorice”, se arată într-o analiză a Erste – BCR.

Dacă străinii vor începe să cumpere obligaţiuni ale României, ar putea scădea şi presiunile de depreciere asupra leului, astfel încât cursul de schimb să se menţină într-un interval de 4,4 – 4,6 lei/euro, spun analiştii.

La mijlocul şedinţei de luni, pe piaţa interbancară cursul de schimb fluctuează uşor în jurul nivelului de 4,49 lei/euro, după ce vineri a fost uşor peste 4,46 lei/euro.

Banca Naţională a României a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,4595 lei/euro. Leul s-a apreciat în luna august cu 4,05% la cursul de referinţă, cotaţiile coborând treptat de la maximul istoric de 4,6481 lei/euro atins la 3 august. Moneda naţională a început să se aprecieze din 3 august şi să recupereze din coercţia înregistrată în iulie pe fondul tensiunilor politice cauzate de suspendarea în vederea demiterii a preşedintelui Traian Băsescu.

Recuperarea leului a fost susţinută pentru început de intervenţiile indirecte ale BNR în piaţă şi de plafonarea repetată a sumelor la operaţiunile repo prin care banca centrală împrumută instituţiile de credit. Astfel, leul a revenit aproape de nivelul dinaintea începerii tensiunilor politice.

Totuşi, moneda naţională este în scădere cu 3,23% raportat la nivelul de la finalul anului trecut, când euro era cotat la 4,3197 lei.

Analiştii Erste – BCR cred că o emisiune de euroobligaţiuni a Ministerului de Finanţe ar putea „ajuta suplimentar” leul deoarece ar consolida rezervele valutare ale BNR.

„Rezultatele dezamăgitoare în atragerea fondurilor europene structurale (numai 710 milioane euro în semestrul I 2012) şi începerea rambursărilor către FMI ar trebui să fie contrabalansate de intrări mai mari de valută din privatizări. O apreciere a leului sub 4,4 nu este complet exclusă, iar poziţiile short EUR long RON (în care să se mizeze pe aprecierea leului – n.r.) ar fi o strategie bună în acel moment”, se arată în analiză.

Analiştii cred că noi stimuli monetari din partea Fed şi BCE ar permite Ministerului de Finanţe să emită euroobligaţiuni în valoare de cel puţin 1 miliard de euro pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Astfel, Finanţele ar putea reduce oferta de titluri în lei pe piaţa locală şi, totodată, evita o creştere puternică a randamentelor.

„O anumită stabilizare a mediului politic intern, cel puţin până la alegerile parlamentare programate pe 9 decembrie este de o importanţă deosebită. Estimăm un nivel al randamentelor obligaţiunilor de stat pe 5 ani de 6,8% în luna decembrie, într-un scenariu care ia în calcul o emisiune de euroobligaţiuni. Dacă Ministerul de Finanţe nu emite euroobligaţiuni până la finele anului 2012, randamentele la 5 ani ar putea sta la 7,1% în decembrie 2012”, notează analiştii.

Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei de pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

În luna august, Trezoreria a împrumutat doar 1,4 miliarde lei, puţin peste jumătate din suma vizată, de 2,5 miliarde lei, din cauza creşterii randamentelor cerute. Evoluţia randamentelor cerute a fost determinată pe de o parte de plafonarea împrumuturilor acordate de BNR prin licitaţii repo, în care băncile iau bani de la BNR la o dobândă egală cu rata dobânzii de politică monetară, de 5,25% pe an.

Conform scenariului de bază al Erste – BCR, banca centrală a României va menţine dobânda de politică monetară la 5,25% până la finalul anului 2012 pe fondul unor îngrijorări referitoare la rata inflaţiei, presiunile externe asupra leului şi riscurile politice legate de alegerile parlamentare din 9 decembrie. Totodată, rezervele minime obligatorii pentru lei şi valută ar putea fi păstrate neschimbate în acest an.

Noi stimuli monetari din partea Fed şi Băncii Centrale Europene ar putea determina şi creşterea inflaţiei peste 4%, deoarece lichiditatea abundentă ar facilita speculaţiile pe pieţele globale de mărfuri şi ar conduce la o majorare a preţului petrolului şi alimentelor.

Astfel, analiştii Erste – BCR estimează pentru acest an o rată a inflaţiei peste ţinta BNR de 3% plus/minus un punct procentual, iar pentru anul viitor de 2,5% plus/minus un punct procentual. În această situaţie, BNR ar menţine dobânzile din piaţa monetară la niveluri ridicate şi „ar favoriza” o uşoară apreciere a leului