Proprietarii combinatelor metalurgice cer Guvernului facilităţi fiscale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Printre solicitările adresate de companiile metelurgice Ministerului Economiei se numără scăderea impozitului pe profitul reinvestit, aplicarea impozitului diferenţiat pentru profitul realizat din export, acordarea de facilităţi la taxele de racordare la utilităţi şi infrastructură până la recuperarea integrală a investiţiilor specifice, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.

De asemenea, industria metalurgică solicită transferarea unei părţi din impozitarea pe forţa de muncă spre impozitarea consumului de resurse materiale şi energetice.

„O propunere la fel de interesantă se referă la exceptarea consumatorilor industriali, care consumă mai mult de 150 GWh energie electrică pe an, de la plata taxei pentru energia regenerabilă pentru tot consumul lor de energie electrică, urmând ca aceştia să plătească maxim 0,50 Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toată perioada aplicării schemei de sprijin pentru energia regenerabilă”, potrivit comunicatului.

Reprezentanţii celo mai mari combinate din România au cerut de mai multe ori Guvernului să reducă ajutorul de stat acordat producătorilor de energie din surse regerabile, acuzând costurile ridicate înregistrate la achiziţionarea electricităţii.

Companiile metalurgice solicită facilităţi fiscale pentru firmele care dezvoltă şi integrează în produsele finale româneşti complexe, cum ar fi autoturismele, echipamentele de telecomunicaţii sau cele industriale.

De asemenea, companiile din sector cer Ministerului Economiei să modifice legislaţia pentru a le permite să aibă contracte pe termen lung, în special la energie electrică şi gaze naturale. Legislaţia actuală prevede că acordurile pentru vânzarea-cumpărarea electricităţii trebuie realizate pe bursa de profil OPCOM.

Astfel de contracte pe termen lung la electricitate au fost denunţate anul trecut de administratorul judiciar al Hidroelectrica, care a arătat că din astfel de acorduri compania de stat a pierdut 1,5 miliarde de euro.

Alte facilităţi fiscale au mai fost cerute pentru firmele care angajează personal din promoţiile curente, precum şi introducerea doctoratelor industriale.

Metalurgiştii au propus şi înfiinţarea unui minister sau a unui departament al industriei prelucrătoare, precum şi crearea unui centru naţional de tehnologii şi materiale avansate.

Ministerul Economiei încearcă să facă o strategie de competitivitate a României, iar în acest sens a avut, în perioada 9 aprilie – 29 mai, consultări cu 250 de companii şi asociaţii din 24 de industrie.

Companiile din România au produs anul trecut 3,4 milioane tone de oţel brut, cu 32% mai puţin faţă de nivelul de 5 milioane tone înregistrat în 2008. În acest sector lucrau la sfârşitul anului trecut 32.800 de angajaţi, cu 30% mai puţini faţă de 2008.

Industria metalurgică românească este integral privatizată, iar ponderea capitalului străin este de aproximativ 80%. Anul trecut, combinatele de profil din România au acoperit 11% din exporturile ţării.

Cele mai importante companii din sector sunt Alro Slatina, controlată de grupul Vimetco al omului de afaeri rus Vitali Maşiţki, ArcelorMittal Galaţi, din grupul ArcelorMittal al miliardarul indian Lakshmi Mittal, şi fostele combinate ale grupului rus Mechel, cumpărate de cetăţenii ruşi Chumakov Victor şi Chumakova Svetlana.