Măsurile de stimulare ale băncilor centrale din Japonia şi Anglia vor acoperi „pasul înapoi” al Fed

Programul prin care Banca Japoniei preia active din piaţă pentru a spori lichiditatea a început să-şi facă efectul în economie, a declarat guvernatorul instituţiei, Haruhiko Kuroda, la finalul conferinţei anuale a şefilor de bănci centrale de la Jackson Hole, Wyoming, găzduită de Rezerva Federală.

Viceguvernatorul Băncii Angliei, Charlie Bean, a afirmat că angajamentul asumat recent de banca centrală a Marii Britanii, de a menţine dobânda de politică monetară la un nivel minim până când şomajul va coborî la 7%, va facilita un cost redus de finanţare pentru guvernul britanic şi va creşte încrederea companiilor şi consumatorilor.

„Nu credem că toate băncile centrale vor renunţa la politica monetară neconvenţională. Mai este mult de lucru în Europa şi Japonia”, a declarat pentru Bloomberg directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.

Declaraţiile celor trei lideri ar putea să amelioreze temerile investitorilor referitor la reducerea iminentă a programului de relaxare cantitativă de către Rezerva Federală, temeri resimţite în principal pe pieţele emergente.

Principalele monede emergente, în frunte cu rupia indiană, au scăzut puternic în ultimele săptămâni, din cauza incertitudinilor legate de impactul deciziei Fed asupra lichidităţii şi a dobânzilor. Un coş format din monedele Braziliei, Rusiei, Chinei, Indiei şi Africii de Sud, a atins minimul ultimilor trei ani în raport cu dolarul, investitorii anticipând că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni derulate de banca centrală a SUA va determina intensificarea ieşirilor de capital de pe pieţele emergente.

Realul brazilian a atins recent minimul ultimilor 4 ani faţă de dolar, banca centrală fiind nevoită să anunţe vineri un program de intervenţii de 60 miliarde de dolari pe piaţă, care va fi derulat până la finalul anului.

Criza de încredere determinată de mişcările Fed a fost resimţită şi mai aproape de Europa. Lira turcească a atins vineri un minim record faţă de dolar, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale turceşti cu maturitatea la 10 ani a depăşit 10% pentru prima dată în ultimul an şi jumătate.

În acest context, oficialii statelor cu economii emergente prezenţi la Jackson Hole, printre care şi guvernatorul băncii centrale a Mexicului, Agustin Carstens, au avertizat asupra efectelor negative colaterale generate de deciziile de politică monetară ale ţărilor dezvoltate.

Reprezentanţii Băncii Centrale Europene (BCE) la conferinţă au afirmat că nu pot exclude o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, la un minim istoric, deşi cele mai recente date economice au indicat revenirea economiei, zona euro ieşind din recesiune în trimestrul al doilea.

„Această opţiune este încă în cărţi. Nu putem exclude această posibilitate, deşi trebuie să luăm în considerare noile date, mai încurajatoare”, a afirmat Panicos Demetriades, membru în Consiliul Guvernator al BCE, reprezentantul instituţiei la Jackson Hole.

Acţiunile de pe pieţele emergente au pierdut peste 1.000 miliarde de dolari din valoare din luna mai, când preşedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, a declarat în Congres că banca ar putea face un pas înapoi în ceea ce priveşte programul de achiziţii de obligaţiuni.

Programul de relaxare cantitativă derulat de SUA, plasat în prezent la 85 miliarde de dolari pe lună, a facilitat în ultimii patru ani fluxuri de capital de 3.900 miliarde de dolari către pieţele emergente.

Indicele MSCI al burselor emergente a scăzut cu 12% în acest an, faţă de o creştere de 13% pentru indicele MSCI al acţiunilor de pe pieţele dezvoltate.

Banca centrală a Japoniei cumpără obligaţiuni de aproximativ 70 miliarde de dolari pe lună, având ca ţintă extinderea bazei monetare cu până la 700 miliarde de dolari pe an. Instituţia vrea să ajungă în termen de doi ani la o inflaţie anuală de 2%, după 15 ani de deflaţie.

Banca Angliei a promis în luna august că va menţine dobânda de politică monetară la minimul istoric de 0,5% până la finalul anului 2016, sau până când şomajul va coborî la 7%, de la 7,8% în prezent.