Parlamentul European susţine tranziţia către biocombustibilii de nouă generaţie

‘A fost o dezbatere foarte dificilă pentru că interesele economice au cântărit foarte greu. Textul este foarte tehnic, dar are importante implicaţii economice şi etice’, a declarat raportoarea Corinne Lepage, din grupul ALDE, după ce propunerea a fost aprobată cu 356 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 14 abţineri.

Emisiile de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea tot mai mare a terenurilor agricole pentru producţia de biocombustibili sunt identificate în studiile de specialitate drept ‘schimbarea indirectă a utilizării terenului (ILUC)’. Dovezile ştiinţifice arată că multiplicarea emisiilor ca urmare a acestui fenomen poate anula unele dintre beneficiile aduse de biocombustibili, dacă se are în vedere întregul proces de la producţie la consum.

Conform legislaţiei prezente, statele membre trebuie să se asigure că energia regenerabilă reprezintă cel puţin 10% din consumul de energie din sectorul transporturilor, până în 2020. În textul adoptat, se menţionează că biocombustibilii de primă generaţie, respectiv cei proveniţi din recolte agricole, nu trebuie să depăşească 6% din consumul final de energie din sectorul transporturilor, până în 2020, spre deosebire de ţinta de 10% din legislaţia existentă.

Biocombustibilii avansaţi, generaţi din alge marine sau din unele deşeuri, ar trebui să reprezinte cel puţin 2,5% din consumul de energie din sectorul transporturilor, până în 2020, susţin eurodeputaţii.

Cu două voturi diferenţă, raportorul nu a obţinut mandatul de negociere cu Consiliul UE în primă lectură. Parlamentul a adoptat ulterior poziţia sa în prima lectură cu 552 de voturi pentru, 126 contra şi 21 de abţineri. Statele membre vor adopta acum, la rândul lor, o poziţie comună, iar dacă aceasta este diferită, va avea loc o a doua lectură, se mai notează în comunicatul citat.