Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape 2 miliarde de lei

Principalele venituri au avut o evoluţie modestă, dinamica încasărilor fiind slabă atât la TVA şi accize, cât şi la impozitul pe profit, unde s-a consemnat chiar o scădere.

Încasările din TVA au totalizat 33 miliarde lei, cu 3,7% mai mari nominal faţă de primele opt luni ale anului trecut, în timp ce accizele au adus la buget 13,8 miliarde lei, cu 1,5% mai mult decât în perioada de referinţă. Având în vedere creşterea economică din primul trimestru, de 1,8%, rezultă că veniturile din TVA şi accize au scăzut în termeni reali.

De altfel, scăderea rezultă şi din ponderile veniturilor în PIB, care au coborât de la 4,7% la 4,6% la TVA şi de la 2% la 1,9% la accize.

Datele MFP indică o scădere cu 0,3 puncte procentuale a veniturilor totale în PIB după primele opt luni, de la 18,8% în august 2012 la 18,5% din PIB (131,1 miliarde lei).

Concomitent s-a înregistrat însă şi o comprimare a cheltuielilor cu 0,5 puncte procentuale din PIB, rezultatã în principal din sumele destinate investiţiilor.

Cheltuielile de capital, principala componentă a investiţiilor, au scăzut cu 10%, de la 10,8 miliarde lei la 9,7 miliarde lei, respectiv 1,6% din PIB. Pe de altă parte, MFP notează că totalul cheltuielilor de investiţii, care includ şi sumele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 17,3 miliarde lei (2,8% din PIB).

Potrivit scrisorii de intenţie, Guvernul s-a angajat să ia măsuri pentru a se încadra în deficitul convenit cu FMI pentru acest an, de 14,7 milliarde lei, dacă veniturile nu-şi revin, după ce performanţa slabă pe primele opt luni a determinat autorităţile să ceară suplimentarea cu 1 miliard de lei a ţintei de deficit la septembrie.

„În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanţă cu proiecţiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectând în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor şi creşterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor (…) Date fiind veniturile slabe şi presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de măsuri pentru realizarea ţintei de deficit (…) În eventualitatea unor venituri inferioare nivelurilor prognozate, autorităţile sunt determinate să realizeze ţinta anuală de deficit bugetar”, se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI.

Proiectele de scrisoare de intenţie vehiculate până în urmă cu două săptămâni nu includeau şi fraza în care Guvernul punctează determinarea de încadrare în ţinta de deficit în eventualitatea în care veniturile vor fi sub nivelul prognozat în prezent.

De altfel, abia în forma finală a scrisorii apare o modificare la ţinta de deficit bugetar pentru luna septembrie, care urcă de la 8,1 miliarde lei la 9,1 miliarde lei, reflectând evoluţia sub aşteptări a veniturilor în ultima perioadă.

Surse oficiale au explicat pentru MEDIAFAX că derogarea a fost necesară întrucât deficitul bugetar a urcat semnificativ în august, la peste 1,2% din PIB, după ce în luna iulie se înregistrase un uşor excedent, astfel că deficitul coborâse de la 1,06% din PIB la 0,96% din PIB.

Noua ţintă de deficit la septembrie echivalează cu 1,46% din PIB, ceea ce înseamnă că în ultimul trimestru, când istoric se realizează cele mai mari cheltuieli bugetare, va exista un spaţiu pentru deficit de sub 1% din PIB.

Datele pe august şi noile ţinte asumate în relaţia cu FMI arată că Executivul intenţionează să restricţioneze puternic cheltuielile în septembrie, în lipsa unor venituri în creştere, întrucât deficitul lunar va coborî de la 1,9 miliarde lei la mai puţin de 1,2 miliarde lei.