Serbia vrea să împrumute 5,8 miliarde euro anul viitor

Serbia intenţionează să împrumute de pe piaţa domestică 330 miliarde de dinari prin emiterea de obligaţiuni şi certificate de trezorerie în moneda locală. Autorităţile de la Belgrad vor încerca să obţină alte 264,1 miliarde de dinari sub formă de împrumuturi de la instituţiile comerciale şi alte guverne, precum şi 68,5 miliarde de dinari prin emiterea de eurobonduri.

Proiectul de buget pentru 2014 este construit pe baza unei creşteri a PIB de un procent şi pe o rată medie a inflaţiei de 5,5%. Ministrul sârb de Finanţe, Lazar Krstic, care luna trecută a declarat că Serbia trebuie să reducă cheltuielile în caz contrar riscând să intre în incapacitate de plată, a apreciat că bugetul este unul ‘realist’.

În acest an, Guvernul de la Belgrad vrea să menţină deficitul bugetar sub pragul de 5% din PIB şi de asemenea să stabilizeze datoria publică care ar urma să ajungă la 65% din PIB până la finele anului. Luna trecută, Guvernul sârb a promis că va reduce subvenţiile şi de asemenea va diminua salariile în sectorul public.

Deşi proiectul de buget pe 2014 prevede reducerea subvenţiilor pentru companiile de stat cu pierderi până la 80,8 miliarde dinari, de la 83,9 miliarde de dinari în acest an, salariile din sectorul public ar urma să crească cu 0,5% în luna aprilie a anului următor.

‘Este foarte dificil să faci economii şi să tai deficitul cu un şomaj ridicat şi o creştere economică redusă’, a declarat Ivan Nikolic de la centrul de reflexie Economic Institute. Rata şomajului în Serbia se situează la 24%, unul din cele mai ridicate nivele din regiune.

Lazar Krstic a declarat că Guvernul de la Belgrad va încerca să obţină finanţare mai ieftină prin acorduri bilaterale şi de asemenea se aşteaptă ca Rusia şi Banca Mondială să elibereze o parte din împrumuturile convenite anterior şi care erau condiţionate de adoptarea unor reforme. De asemenea, Krstic a spus că se aşteaptă ca negocierile cu Fondul Monetar Internaţional să se finalizeze în primul trimestru al anului următor, încheierea unui acord cu Fondul urmând să-i asigure pe investitori de intenţiile de reformă ale autorităţilor de la Belgrad.