NATO are în vedere o prezenţă militară permanentă în Europa de Est – general american

‘Urmărim îndeaproape evoluţia evenimentelor dramatice care se desfăşoară în estul Ucrainei şi rămânem deosebit de îngrijoraţi din cauza locuitorilor’, a declarat la Ottawa generalul Philip Breedlove în cursul unei conferinţe de presă în comun cu generalul Tom Lawson, şeful statului-major canadian al apărării.

Referitor la posibilitatea ca situaţia din Ucraina să ducă la o prezenţă permanentă a NATO în ţările membre din Europa de Est, el a spus: ‘Cred că trebuie să ne gândim la aceasta’.

‘Avem nevoie să evaluăm capacitatea noastră de reacţie, disponibilitatea şi poziţionarea forţelor noastre pentru a fi în măsură să răspundem la această nouă paradigmă’, a explicat comandantul forţelor Alianţei.

Este necesar să reevaluăm ‘capacitatea de reacţie a forţelor de apărare’ a NATO din cauza noilor date din relaţia cu Rusia care până în prezent a fost văzută ca un partener. După destrămarea blocului comunist şi căderea Zidului de la Berlin în 1989, Alianţa a evaluat situaţia în care ‘noi am considerat Rusia mai mult ca un viitor partener’, a subliniat generalul Philip Breedlove.

În acest context, ţările Alianţei şi-au redus bugetele militare, dar şi ‘structura forţelor şi amplasarea acestora’. De aici înainte, ‘Rusia nu mai acţionează ca un partener’, iar ‘anexarea Crimeii (…) a modificat această dinamică’, a continuat el.

NATO a anunţat la jumătatea lunii aprilie întărirea apărării ţărilor din Europa de Est şi a sporit numărul raidurilor efectuate de aviaţia sa deasupra ţărilor baltice. Unităţi navale urmează să fie trimise în Marea Baltică şi estul Mediteranei.

De asemenea, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a patru companii de paraşutişti, 600 de soldaţi, pentru exerciţii militare în Polonia şi ţările baltice.

În mod normal, aceste trupe ar trebui retrase până la sfârşitul anului.

Washingtonul îşi va spori prezenţa militară în lume, întrevăzând un potenţial pentru conflicte în Arctica
     
Pentagonul intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în întreaga lume şi să-şi intensifice cooperarea cu aliaţii săi, în pofida reducerii forţelor armate şi a bugetelor militare, a declarat marţi secretarul american al apărării, Chuck Hagel, citat de agenţia de presă RIA Novosti.

La ora actuală, aproximativ 400.000 de militari americani sunt desfăşuraţi sau staţionează în aproape 100 de ţări.

”Proiectul de buget şi strategia noastră lasă în mod clar să se înţeleagă că deşi ne reducem forţele armate, nu trebuie să ne întoarcem în garnizoane. Trebuie să continuăm consolidarea capacităţii aliaţilor noştri, să formăm noi alianţe şi să le consolidăm pe cele vechi, să investim în acordurile de securitate comună’, a subliniat ministrul american al apărării, într-o intervenţie la Chicago.

Referitor la strategia SUA, Hagel a spus că este important să se pună accentul pe regiunea Asia-Pacific, dar fără a neglija totuşi alte zone de interes. În acest sens, el a menţionat prezenţa militară americană în Filipine, Australia, Singapore, Japonia şi Coreea de Sud.

SUA au în vedere consolidarea în continuare a interacţiunii cu lor cu alianţe multilaterale, altele decât NATO, precum ASEAN şi Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG).

În acelaşi timp, Pentagonul vede un potenţial pentru conflicte în regiunea arctică şi intenţionează să îşi consolideze poziţiile în această regiune, a subliniat oficialul american.

‘Topirea de mase uriaşe de gheaţă în regiunea arctică creează un mediu propice pentru deschiderea de noi rute maritime, explorarea de resurse naturale, comerţ şi energie, cu un potenţial periculos pentru conflicte în zonă’, a subliniat Hagel, indicând că ministerul său îşi întăreşte prezenţa în regiune şi analizează măsuri care ar trebui adoptate pe viitor.

În ultimii ani, interesul pentru Arctica a crescut brusc peste tot în lume, inclusiv în Rusia, care şi-a definit ca prioritate vitală explorarea acestei regiuni. La o reuniune a Consiliului Securităţii Rusiei, preşedintele Vladimir Putin a ordonat crearea în sectorul rus al Arcticii a unui sistem unificat de staţionare a navelor de suprafaţă şi submarinelor de nouă generaţie, întărirea frontierelor, asigurarea financiară a programului de dezvoltare a regiunii începând cu 2017 şi crearea unui organism guvernamental special care să pună în aplicarea politica Rusiei în Arctica.

În afară de Rusia şi Statele Unite, alte şase ţări compun regiunea arctică: Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia. În 1996, a fost creat Consiliul Arctic, grupând ţările riverane. Organizaţia este destinată să promoveze cooperarea în protecţia mediului şi stimularea dezvoltării durabile a regiunilor polare.