Prima veste proastă pentru Guvernul Bolojan! Vine marea scadență a datoriei, chiar în iulie. Suma uriașă care trebuie plătită rapid și când sunt celelalte două momente cheie din 2025

Primul mare test pentru Guvernul Bolojan vine chiar în luna iulie. Este vorba despre primul vârf de plată a datoriei externe de la cel din ianuarie 2025, trecut nu fără eforturi și în orice caz nu la costuri mici de refinanțare. Avem de plătit, conform datelor consultate de Economica, circa 12 miliarde de lei. Și asta nu este totul, pentru că mai vin două etape cel puțin tot atât de dificile. A a doua jumătate a acestui an va constitui, practic, cel mai dificil moment de după criza din 2008-2010, mai ales că ne aflăm la un pas de intrarea în categoria „junk” în ceea ce privește capacitatea de rambursare a datoriilor. De altfel, dacă ne uităm la dobânzile pe care statul le plătește pentru împrumuturi, suntem, de facto, deși nu și formal, în categoria junk, fapt care face cu atât mai dificilă  rostogolirea datoriilor.

Citește și: Creșteri de taxe și accize și introducerea de taxe noi, CASS la pensii mari, reduceri de personal la stat – programul Guvernului Bolojan

Dacă plata nu se va putea face, România nu doar că va fi retrogradată în categoria „junk” de către agențiile de rating, dar ar fi declarată în incapacitate de plată, lucru care nu s-a mai întâmplat din perioada comunistă,  și ar dispărea de pe radarul oricărui investitor financiar sau din economia reală. Acesta este scenariul cel mai grav și cu cea mai mică probabilitate de a se întâmpla.

Dacă vom plăti,  o vom face cu costuri uriașe: scăderea rezervei valutare și împrumuturi de refinanțare la dobânzi foarte mari. Altfel spus, ne vom îndatora și mai mult, iar fără o reducere a deficitelor prăbușirea va deveni si ma probabilă.

Conform datelor consultate de Economica, România trebuie să plătească anul acesta dobânzi de 42 de miliarde de lei pentru împrumuturile contractate. Primul moment mai dificil a fost în ianuarie și l-am depășit doar pentru că am reușit să rostogolim datoria prin împrumuturi la dobânzi mari, de la bănci și de la populație, prin programele Fidelis și Tezaur.  Al doilea moment dificil vine, așa cum spuneam, în luna iulie, când vom avea de plată 12 miliarde de lei, pe care statul evident nu îi deține și pe care ar trebui să îi ia fie din alte împrumuturi fie din diminuarea rezervei valutare. În octombrie vin la plată alte 10 miliarde de lei, iar în noiembrie vine cea mai mare tranșă, adică 16 miliarde de lei.

Șeful Trezeroriei, despre căderea României în categoria „junk”: Suntem deja tranzacționați la non investment grade

Așa cum spuneam mai sus, practic România este deja văzută de investitori cu un risc asociat categoriei „junk”, fapt care face dificilă gisărea de finanțare la prețuri rezonabile. O spune chiar șeful Trezeroriei, Ștefan Nanu, care arată, totuși, că vom depăși momentul, cu condiția să nu fim retrogradați și formal.

Dacă România va fi retrogradată la categoria junk în evaluările din toamnă ale agențiilor de rating va pierde nu doar statul și nu doar România, arată Ștefan Nanu, șeful Trezeroriei. El spune că Ministerul Finanțelor a făcut tot ce a putut pentru a informa mediul politic și decidenții în general asupra efectelor unei retrogradări, fapt care s-a văzut în declarațiile și acțiunile autorităților. „Am împărțit în toate direcțiile materiale despre riscurile unei retrogradări. Cred că este un awerness mult mai mare și e bine că au venit avertismentele mult mai repede de la agenții, iar autoritățile au reacționat. Dacă OUG (privind tăierile de cheltuieli) nu era adoptată în decembrie anul trecut era dezastru, iar adoptarea s-a întâmplat și pentru că agențiile au tras un semnal de alarmă prin schimbarea perspectivei”, a spus Nanu.

Citește și: Când se va împrumuta iar România pe piețele externe. Șeful Trezoreriei: După ce se anunță măsurile fiscale. Vom analiza și condițiile de piață

El arată că retrogradarea nu e o decizie ușoară nici pentru agenții, având în vedere că s-ar trece de la investment grade la non investment, ceea ce ar însemna că mulți investitori orientați spre România nu vor mai putea beneficia de randamentele mari, deja la nivel de non investment.

”Căderea la non investment nu este o decizie ușoară nici pentru agenție. În acel moment sunt clar portofolii expuse pe România și care ne cumpără în mod constant, dedicate investment grade, care nu vor mai putea investi. Faptul că managerii de active pot să ne cumpere prin acele portfolii și să crească expunerea se datorează faptului că suntem investment grade. În același timp suntem tranzacționați la non investment grade, ca randamente. Acele portofolii nu ne vor mai putea cumpăra dacă ieșim din investment grade. Alții vor avea chiar strategii de exit”, a mai declarat șeful Trezoreriei. El a dat asigurări că agențiile de rating nu sunt mai îngrijorate decât de obicei și că autoritățile poartă un dialog constant cu ele, iar evoluțiile vor depinde de măsurile gândite de viitorul Guvern.