Analiştii: Este nevoie de o reducere agresivă a taxelor. România nu va încheia anul cu recesiune

Datele comunicate de Institutul Naţional de Statistică către Eurostat arată că economia României a intrat în recesiune tehnică, după două scăderi trimestriale consecutive. Economia a scăzut cu 0,2% în trimestrul 1 din 2014 faţă de T4 2013, în loc de o creştere de 0,2% anunţată anterior, în timp ce în T2 2014 faţă de T1 2014 scăderea a fost de 1%. Potrivit definiţiei UE, contracţia produsului intern brut timp de două trimestre consecutive înseamnă recesiune.

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget şi viitor membru în CA al BNR, spune că nu e recesiune, pentru că există o marjă de eroare a INS de 0,3% în care s-ar putea afla datele recalculate de pe primul trimestru, deşi acestea au fost deja rectificate negativ.

„Nu este recesiune, pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a fi în recesiune. Are creştere anualizată. Trebuie să aibă şi scădere de PIB anualizată. Adică vorbim de a treia revizuire pe trecut a T1 care se poate revizui din nou, pentru că este o tehnicalitate, nişte medii mobile ale INS, este în interiorul marjei de eroare de 0,3. Se poate revizui la fiecare trimestru, pe măsură ce apar noi date pe fiecare trimestru, se revizuiesc şi datele pe trimestrele precedente. Nu trebuie să ne uităm la datele trimestru cu trimestru, trebuie să ne uităm la cifra anualizată. Cifra anualizată e 2,6. Nu poţi să compari mere cu pere, compari T2 din 2014, de exemplu, cu T2 din 2013. Avem creşterea producţiei industriale 8%, creşterea consumului populaţiei tot cu aproximativ 8%, avem o scădere pe agricultură şi una temporară pe construcţii”, a declarat Voinea la Digi24.

Acesta admite că este o încetinire a ritmului de creştere, dar că s-au luat măsuri pozitive, printre care se numără scutirea de impozit pe profitul reinvestit şi creşterea salariului minim – deşi despre măsura din urmă economiştii au păreri împărţite. Potrivit lui Voinea, creşterea economică ar urma să fie de 2,8% la finele anului, în linie cu prognoza guvernului.

Nu toată lumea este de acord cu poziţia lui Voinea şi a celorlalţi consilieri guvernamentali care văd partea plină a paharului, aceea că economia înregistrează o creştere anuală.

Pe datele anualizate, creşterea economică în T2 a fost de 1,4%, faţă de un ritm anual de 3,8, 5,1 şi 4,3% în trimestrele anterioare, ceea ce înseamnă că economia pierde din viteză. Care sunt motivele?

„Motoarele creşterii de până acum au fost exporturile şi agricultura. Când Europa încetineşte, nici tu nu ai cum să creşti. Modelul bazat pe exporturi este foarte volatil şi imperfect, pentru că îţi lasă sectorul intern necompetittiv. Acum vedem cu adevărat economia României, când cererea externă se aplatizează sau scade”, explică economistul Florin Cîţu.

Economistul a adăugat că creşterile recente de taxe, cum ar fi creşterea accizei prin schimbarea modului de calcul, introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi la combustibili, introducerea taxei pe construcţii speciale de 1,5% şi creşterea salariului minim sunt măsuri care trag în jos economia.

„Când ai economie atât de fragilă ca cea a României şi vii cu taxe mai mari sau taxe noi nu ai cum să o ajuţi”, a explicat Cîţu.

Acesta remarcă şi scăderea mare a investiţiilor în mijloace fixe pe toată perioada de la începutul crizei, lucru ce a afectat PIB-ul potenţial şi continuă să tragă în jos economia. Scăderea investiţiilor străine directe cu 10% în prima jumătate a acestui an este simptomatică pentru starea în care se află economia.

„Din 2009 investiţiile în mijloace fixe au o dinamică negativă şi o contribuţie negativă în economie. Din 2013 s-a retras şi statul, care a tăiat din investiţiile de capital. Nu au putut să crească şi cheltuielile cu salariile şi pensiile şi achiziţiile publice şi să susţină în acelaşi timp şi investiţiile, aşa că au fost sacrificate cele din urmă”, spune Cîţu.

Acesta estimează că economia va înregistra o creştere de 1-2% în 2014 şi că statul, cu un deficit de 0,27% în acest moment, va împinge cheltuielile, mai ales că este un an electoral, cu efecte asupra creşterii PIB, astfel că nu se pune problema unei recesiuni la finele anului.

Cîţu spune că economia poate fi impulsionată doar printr-o „relaxare fiscală agresivă” pe partea de taxe. O primă măsură este reducerea CAS, care ar fi trebuit făcută de mai demult, în opinia sa, şi pentru care guvernul trebuie să compenseze pe partea de cheltuieli.

Guvernul Ponta propunea încă de anul trecut, când încă era în alianţă cu PNL, reducerea CAS cu 5 puncte procentual la angajator. Măsura nu a intrat însă în vigoare, principalul motiv invocat fiind acela că organismele internaţionale cu care România este în acord au găsit măsura ca nesustenabilă. În cele din urmă, Parlamentul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea codului fiscal prin care CAS urma să scadă de la 1 octombrie, însă legea a fost întoarsă la legislativ de către preşedintele Traian Băsescu. Acesta a motivat că ar afecta bugetul de stat, prin scăderea încasărilor.

Într-o ieşire publică aseară, Băsescu a declarat că scăderea CAS nu este sustenabilă, dar a propus în schimb scăderea taxelor care au fost crescute sau introduse în acest an.