Criza gazelor: Noi negocieri între Rusia, Ucraina şi UE la Bruxelles

Adaugă-ne ca sursă preferată

Negocierile vizând reluarea de către Rusia a livrărilor de gaz pentru Ucraina, întrerupte în luna iunie, se aşteaptă a fi dificile, după cum a anticipat ministrul ucrainean de finanţe Olexandr Şlapak, care s-a declarat sceptic în legătură cu un rezultat pozitiv în urma discuţiilor de miercuri. ‘Am impresia că nimeni nu doreşte să se ajungă la un acord, în primul rând ruşii’, a declarat el, citat de agenţia Interfax.

Dacă Moscova şi Kievul au căzut de acord asupra unui preţ provizoriu la gazele naturale, reglementarea datoriei ucrainene pentru gazul livrat de Rusia este o problemă încă nerezolvată. Pentru reluarea livrărilor, Rusia cere Ucrainei să achite 1,45 miliarde de dolari din datorie şi încă 1,6 miliarde de dolari reprezentând plata anticipată pentru livrările din noiembrie şi decembrie, partea rusă excluzând orice livrare înainte ca Kievul să efectueze aceste plăţi.

Comisia Europeană examinează la rândul ei cererea Kievului privind un împrumut suplimentar de 2 miliarde de euro, în timp ce Rusia aşteaptă garanţii financiare pentru reluarea livrărilor. ‘Atât timp cât un acord nu este semnat, există riscul unor perturbări în aprovizionarea clienţilor Uniunii Europene. Problema pentru Moscova este cine va plăti datoria şi livrările viitoare’, scrie Chris Weafer din grupul Macro-Advisory pentru Rusia şi fostele republici sovietice.

Pe lângă perturbările în aprovizionarea cu gaz a europenilor, în condiţiile în care 15% din gazele consumate în Europa tranzitează teritoriul ucrainean, conflictul riscă să agraveze profunda criză economică şi financiară din Ucraina.

În acelaşi timp, AFP notează că reuniunea de la Bruxelles de miercuri are loc într-un context politic tensionat ca urmare a declaraţiilor şefului diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, care a afirmat marţi că Rusia ‘va recunoaşte, desigur’, alegerile ce vor fi organizate la 2 noiembrie în regiunile separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk (est) de către rebelii proruşi, aceştia boicotând scrutinul desfăşurat la 26 octombrie în restul Ucrainei şi care a fost câştigat de forţele proeuropene.