Alexandru Nazare: Pachetul de relansare vizează economia României până în 2032. Avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele

„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanţare, vizează economia României până în 2032, ca şi sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a precizat Nazare, la finalul şedinţei de Guvern în care a fost adoptat pachetul care conţine măsuri pentru relansarea economiei.

Criteriile care vor fi avute în vedere pentru schemele de susţinere vor fi elaborate în 90 de zile de la momentul adoptării actelor normative şi vor fi dezbătute cu antreprenorii români.

„De asemenea, tot ca şi punct foarte important al acestui pachet, în sfârşit România are un instrument prin care să atragă investiţii mari, de peste un miliard de lei, de peste 200 de milioane de euro, instrument pe care până acum nu l-am avut şi, din nefericire, în anii trecuţi am pierdut foarte multe investiţii mari pentru că nu am avut modalităţile de a oferi unui investitor strategic condiţiile necesare pentru a veni în România”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, prin pachetul de relansare economică, România va fi mult mai bine „echipată” pentru atragerea investiţiilor, dar şi pentru a proiecta în regiune leadership economic românesc.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabile să atragă investiţii strategice mari mult mai repede, competitiv şi în ritmul în care aceste investiţii pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiţie la nivel regional, european şi global pentru atragerea acestor investiţii. Deci România va fi mult mai bine echipată pentru atragerea investiţiilor, va fi mult mai bine echipată pentru a proiecta în regiune leadership economic românesc, prin băncile de investiţii antreprenorii români să poată manifesta interes economic în regiune, în ţările din regiune, şi să îi sprijinim pentru acest lucru. Iar în aceste scheme prezentate există aceste prevederi”, a transmis Alexandru Nazare.

Şeful de la Finanţe consideră că acest pachet legislativ marchează o tranziţie strategică de la o creştere bazată pe consum la una bazată pe investiţii productive.

„Cred că adoptarea acestui pachet legislativ reprezintă pentru România o tranziţie. Prin asta marcăm o tranziţie strategică de la o creştere bazată pe consum la o creştere bazată pe investiţii productive, pe inovaţie şi pe producţia autohtonă. Ne îndreptăm atenţia de acum încolo în aceste zone, nu în consum, pentru că am constatat în ultimii ani că acest consum pe care ne-am bazat ne-a adus în situaţii de dezechilibru bugetar. Foarte important, bonificaţiile fiscale şi tot ce înseamnă măsuri care să mărească lichiditatea firmelor din piaţă să ajute antreprenorii sunt foarte importante. Toată partea fiscală a pachetului rămâne în continuare foarte importantă, inclusiv creşterea plafonului de TVA la încasare şi introducerea amortizării superaccelerate, dar mai ales creşterea atractivităţii profitului reinvestit. Ca atare, ca noutăţi faţă de varianta iniţială a pachetului nu sunt foarte multe. Schema de resurse minerale şi de noi tehnologii va fi gestionată de Ministerul Economiei. Conform competenţelor acestui minister va prelua în totalitate această schemă, iar la schema de apărare, HG-ul cu criteriile privind această schemă va fi elaborat în colaborare cu Ministerul Economiei. Acestea sunt modificările operate în această şedinţă de Guvern”, a susţinut acesta.

Pentru prima dată, se va introduce creditul fiscal în zona de cercetare-dezvoltare şi inovare, a adăugat Nazare.

„Ca şi elemente de noutate, introducem pentru prima dată creditul fiscal şi facem uz de acest credit fiscal în zona de cercetare-dezvoltare şi inovare, pentru care avem nişte scheme dedicate pentru atragerea şi pentru scalarea ideilor de business din această zonă, dinspre zona universitară, de accelerator în zona de business mai mare. Acest instrument nu exista până acum. Acestea sunt doar câteva idei din pachetul de relansare”, a mai spus el.

Ministrul Finanţelor a precizat, de asemenea, că impactul măsurilor de relansare în acest an este de 2,2 miliarde de lei, iar efectele vor putea fi văzute pe termen mediu şi lung.

Proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică a fost publicat în data de 5 februarie de Ministerul Finanţelor.

Una dintre principalele măsuri vizează regimul microîntreprinderilor, astfel încât firmele care au fost forţate să treacă la impozit pe profit vor putea reveni la statutul de microîntreprindere dacă cifra lor de afaceri scade sub pragul de 100.000 de euro.

Consultantul economic Adrian Negrescu a explicat recent, pentru AGERPRES, că, până acum, vânzarea unui bun al firmei (un autoturism, un echipament sau un imobil) umfla artificial cifra de afaceri, scoţând automat firma din regimul de impozitare favorabil. În actualul proiect se propune ca o vânzare de imobilizări pe an să fie exclusă din calculul plafonului, eliminând riscul ca o simplă decizie de management a activelor să declanşeze o creştere a taxelor.

De asemenea, termenul pentru angajarea unui nou salariat (condiţie obligatorie pentru a rămâne microîntreprindere) creşte de la 30 la 90 de zile.

Pachetul de relansare mai prevede majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului „TVA la încasare”, de la limita actuală de 4,5 milioane de lei, la 5 milioane de lei pentru anul 2026, urmând o nouă majorare la 5,5 milioane de lei din 2027.

Totodată, se majorează plafonul pentru mijloacele fixe amortizabile, de la 2.500 la 5.000 de lei, şi este introdusă amortizarea accelerată pentru anumite categorii de investiţii.

Pachetul propune introducerea un mecanism de credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare, care ar permite contribuabililor să beneficieze de un credit echivalent cu 10% din cheltuielile eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare.

Pentru susţinerea pieţei de capital, Ministerul Finanţelor propune acordarea unei deduceri suplimentare de 50% din cheltuielile legate de admiterea şi menţinerea la tranzacţionare a acţiunilor pe o piaţă reglementată, cheltuieli ce vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor va finanţa proiecte de investiţii strategice în economie, prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare ad-hoc, dacă investiţia este realizată în România, are o valoare de minimum un miliard de lei şi generează un efect multiplicator în economie. Sprijinul va fi acordat sub formă de: granturi; credit fiscal; garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de investitor; bonificaţii de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor; aport la capital.

Sunt avute în vedere investiţii în clustere de competitivitate şi în sectoarele de activitate în care se obţin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare; investiţii care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice şi critice şi investiţii în producţia de produse finite bazate pe tehnologie „zero net” şi a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată; investiţii în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte; investiţii în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităţilor industriale de promovare a capabilităţilor de apărare; investiţii care determină creşterea competitivităţii şi convergenţa regională; investiţii realizate de românii din diaspora.

Pachetul prevede şi bonificaţii la plata taxelor către stat. Astfel, persoanele fizice ar putea primi o bonificaţie de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025 dacă îşi plătesc impozitul şi contribuţiile la pensii şi la sănătate, integral, până la data de 15 aprilie 2026.

Şi companiile vor putea beneficia de o bonificaţie de 3% pentru plata impozitului pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor dacă au depus toate declaraţiile conform vectorului fiscal şi au stins integral şi la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz.

Contribuţiile la fondurile de pensii ocupaţionale vor deveni deductibile fiscal începând cu veniturile aferente anului 2026, în limita echivalentului în lei a 400 de euro anual pentru fiecare persoană.