Legea securităţii cibernetice: Mai multe ONG-uri cer instituţiilor abilitate să conteste actul la CCR

Potrivit unui comunicat de presă remis de ActiveWatch, organizaţiile care au semnat un apel al societăţii civile pentru declararea neconstituţionalităţii legii securităţii cibernetice s-au adresat duminică instituţiilor care au competenţa legală de a sesiza CCR în legătură cu această lege. Aceste instituţii sunt: Parlamentul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului şi Preşedinţia, scrie Agerpres.

‘Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaţilor, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societăţii civile. Fie şi în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consfinţite prin Constituţie’, se arată în comunicat.

Principalele critici ale organizaţiilor semnatare la adresa legii securităţii cibernetice sunt clasificate pe probleme şi soluţii, astfel: prima problemă – acces la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituţii, soluţia – accesul la datele informatice se poate face doar în condiţiile Codului de procedură penală; a doua problemă- legea se aplică tuturor persoanelor de drept public şi privat, deci, o arie extrem de largă, soluţia – legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public şi privat identificate ca infrastructuri critice; lista acestora trebuie să fie în lege; a treia problemă – legea acordă SRI competenţe principale în domeniul securităţii cibernetice, soluţia – conform propunerii de directivă NIS, aceasta ar trebui să fie ‘organisme civile, care să funcţioneze integral pe baza controlului democratic şi nu ar trebui să desfăşoare activităţi în domeniul informaţiilor’.

Printre semnatarii apelului se numără Maria-Nicoleta Andreescu, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Mircea Toma, ActiveWatch, Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent, Ştefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Gabriel Petrescu, director executiv Fundaţia pentru o Societate Deschisă.

Senatul a adoptat vineri, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC), acesta reunind autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi şi capacităţi în domeniu.

Potrivit proiectului de lege, autorităţile şi instituţiile publice din SNSC colaborează cu deţinătorii de infrastructuri cibernetice, mediul academic, mediul de afaceri, asociaţiile profesionale şi organizaţiile neguvernamentale.

Activitatea SNSC va fi coordonată la nivel strategic de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării iar coordonarea unitară a activităţilor sistemului va fi realizată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, format din reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, precum şi secretarul CSAT.