Francul elveţian ţinteşte pragul de 4,8 lei, după ce a coborât spre 4,2 lei, spun analiştii

CHF se află într-o perioadă de stabilizare sub pragul de 4,6 lei. Francul va ţinti dincolo de 4,8 lei, după ce a lăsat leul să-şi recapete din puteri până spre 4,2 lei, au estimat analiştii Băncii Transilvania.
Adrian N. Ionescu - mar, 27 ian. 2015, 11:59
Francul elveţian ţinteşte pragul de 4,8 lei, după ce a coborât spre 4,2 lei, spun analiştii

Raportul de forţe dintre cele două monede se afla, în septembrie 2011, pe o tendinţă multianuală defavorabilă leului. Fiecare rezista după puteri la presiunile crizei. Elveţienilor nu le convenea că francul lor se întăreşte prea mult şi au plafonat piaţa la 1,2 CHF pentru un Euro. Românii nu prea au avut multe de făcut pentru leu.

La jumătatea acestei luni, strategii elveţieni de la SNB consideră că a venit timpul ca piaţa poate găsi singură echilibrul.

„Ridicarea plafonului a generat fluctuaţii majore, cursul de schimb al francului recalibrându-se în raport cu toate celelalte valute, într-un grad mai mare sau mai mic”, a scris Dan Rusu, şeful echipei de cercetare a casei de brokeraj BT Securities, în raportul săptămânal al Băncii Transilvania.

Astfel că, în viitorul previzibil, leul îşi va relua tendinţa de depreciere, probabil până dincolo de 4,89  RON / CHF, potrivit calculelor statistice ale analistului citat.

Cursul leului va relua deprecierea, chiar dacă moneda naţională va reuşi, mai întâi, să-şi extindă „faza de consolidare” între 4,35 şi 4,6, ba chiar să recupereze până la 4,2 în raport cu francul elveţian (CHF), estima Dan Rusu încă de luni.

„Scenariul tehnic de mai sus nu este afectat de decizia luată de şase bănci de a converti în lei creditele în franci elveţieni„, a declarat Dan Rusu pentru ECONOMICA.NET, marţi dimineaţă.

Pe de altă parte, perspectivele tehnice ar putea fi influenţate de noi decizii administrative ale băncii centrale a Elveţiei (SNB), care să îmblânzească tendinţa de apreciere a francului.

Renunţarea la pragul minim înseamnă o înăsprire a politicii monetare. Acceptăm asta, dar numai până la un punct. Suntem pregătiţi fundamental să intervenim pe piaţa valutară‘, a declarat Jean – Pierre Danthine, vicepreşedintele SNB.

Plafonul maxim impus la 1,2 franci pe euro a fost decis de banca centrală a ţării cantoanelor „când economia europeană traversa criza datoriilor suverane, iar refugierea investitorilor în franci ameninţa să aprecieze moneda până la niveluri care ar fi daunat economiei elveţiene”, a mai explicat Dan Rusu.

Consolidare

„Deocamdată urmărim intervalul de rezistenţă 4,6 – 4,68 RON / CHF, pentru că, în funcţie de reacţia preţurilor la acest nivel, ne aşteptăm să obţinem noi indicii privind evoluţia viitoare a cursului. Dacă rezistenţa cedează în şedinţele următoare, e posibil ca episodul de stabilizare să se fi încheiat deja, iar leul să îşi reia tendinţa de depreciere încă de pe acum”, se spune în raportul primit de la Banca Transilvania la redacţia ECONOMICA.NET.

Analiştii tehnici estimează evoluţia viitoare a cotaţiilor în funcţie de evoluţiile lor anterioare, folosind intrumente statistice şi grafice. Rezistenţa este un prag maxim anterior care nu a putut fi depăşit de piaţă. Înregistrarea de cotaţii superioare acestui prag confirmă o tendinţă de creştere sau, în cazul RON/ CHF  – de depreciere a leului.

La rândul lor, şi analiştii de la Erste Group Reserch consideră că francul eleveţian se află într-o perioadă de consolidare faţă de euro, după care îşi va putea relua creşterea, din punct de vedere tehnic.

„În cazul în care rezistenţele ar continua să ţină, ne putem aştepta ca moneda naţională să îşi extindă faza de consolidare între 4,35 şi 4,6, ba chiar să recupereze până la 4,2 în raport cu francul, înainte de a-şi relua tendinţa de depreciere”, se mai pune în raportul Băncii Transilvania.

Cu o săptămână mai devreme, analiştii spuneau că „pe termen scurt, ne aşteptăm ca piaţa să se stabilizeze momentan sub 4,8 lei / CHF, în cel mai bun caz între 4,6 şi 4,35 – 4,33, respectiv 4,19. Ulterior însă, credem că ar fi posibil un nou val de depreciere, care să ducă raportul dincolo de confluenţa de rezistenţe de la 4,83 şi 4,89 şi chiar peste maxima atinsă în şedinţa din 15 ianuarie, când s-a ridicat plafonul de pe EUR/CHF”.

Avertisment

Nu este în intenţia analiştilor citaţi şi cu atât mai puţin a ECONOMICA.NET să sugereze cititorilor luarea unor decizii financiare.

Articolele ECONOMICA.NET despre  evoluţiile probabile pieţelor financiare au rost exclusiv informativ. Reperele citate pot diferi, în perspectiva altor analişti, iar piaţa ar putea să nu le respecte.

ECONOMICA.NET atrage atenţia că singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile financiare.

Te-ar mai putea interesa și
Importul de țiței rusesc va fi interzis total și permanent în UE după alegerile din Ungaria
Importul de țiței rusesc va fi interzis total și permanent în UE după alegerile din Ungaria
Comisia Europeană va prezenta o propunere legislativă pentru interzicerea permanentă a importurilor de petrol rusesc pe 15 aprilie, la trei zile după alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit......
FOTO Autostrada Transilvania: Se montează grinzi pe lotul Chiribiș – Biharia. „Fantoma” Bechtel încă bântuie șantierul
FOTO Autostrada Transilvania: Se montează grinzi pe lotul Chiribiș – Biharia. „Fantoma” Bechtel încă ...
Grupul Selina, controlat de omul de afaceri Beniamin Rus, prezintă marți imagini cu șantierul lotului Chiribiș - Biharia ...
Scandal în Ungaria – Banca Naţională va ancheta unele tranzacţii cu acţiuni MOL pe baza suspiciunilor de insider trading
Scandal în Ungaria – Banca Naţională va ancheta unele tranzacţii cu acţiuni MOL pe baza suspiciunilor de insider ...
Banca Naţională a Ungariei (NBH) a informat marţi că a demarat o anchetă privind unele tranzacţii cu acţiuni emise ...
Reguli noi pentru mii de firme. ANAF vrea banii de accize înainte, de frica evaziunii. Garanții impuse comercianților de combustibil, alcool sau tutun
Reguli noi pentru mii de firme. ANAF vrea banii de accize înainte, de frica evaziunii. Garanții impuse comercianților ...
Statul vrea să se asigure că încasează accizele sau măcar o parte dintre acestea de la comercianții cu produse cum ...