Aglomeraţia din Bucureşti susţine creşterea suprafeţei spaţiilor de co-working

Cu 40.000 mp despaţii co-working şi probabil încă 10.000 mp care vor apărea în 2019, 1,7% dintre spaţiile de birouri din Bucureşti sunt flexibile, uşor peste media europeană de 1,5%, dominată de Amsterdam şi Londra, care au circa 5% dintre birouri, spaţii flexibile. În condiţiile traficului cumplit din Capitală, cererea pentru astfel de spații ar putea veni din partea companiilor care doresc să ofere angajaților posibilitatea de a lucra din alte zone ale orașului.
Răzvan Zamfir - mie, 08 mai 2019, 18:22
Aglomeraţia din Bucureşti susţine creşterea suprafeţei spaţiilor de co-working

Trecerea de la ideea de spațiu ca serviciu și nu doar ca produs va fi probabil cel mai important motor al creșterii cererii de spații flexibile de lucru în viitor. Concentrarea asupra clientului va sta la bază și e posibil să vedem opțiunile flexibile de spații de lucru crescând spre 10% din stocul de birouri în toate orașele europene mari în anii care vor urma”, spune Tom Sleigh, head of Flexible Workspace Consulting, Occupier Services – EMEA, Colliers International.

În Amsterdam și Londra, cele mai dezvoltate pieţe de co-working din UE, spațiile flexibile de lucru înregistrează 10%-15% din cerere și 5% din stocul total de birouri la finalul anului 2018. La cealaltă extremă, spațiile de acest fel din Stuttgart și Dusseldorf au înregistrat doar 1% din cerere și din stocul total de birouri la finalul anului trecut.

În București, piața spațiilor flexibile de lucru a crescut masiv în 2018: cererea toală pentru spații de birouri generate de acest segment a crescut la aproape 27.000 mp. Un interes puternic a venit atât din partea noilor jucători de pe piața din Capitală (Mindspace, 3house) cât și din partea celui mai mare nume din plan local – IWG, care domină piața domestică cu brandurile Regus și Spaces, cel din urmă fiind mai apropiat de modelul de co-working.

Adevăratele spații de co-working – care oferă vizibil spații de lucru deschise, nu doar birouri mai mici – au reprezentat puțin sub jumătate din piața totală a spațiilor de lucru flexibile din București (în jur de 40.000 mp la finalul lui 2018).  

În Capitală, mare parte din cererea pentru astfel de spații ar putea veni de la companiile care caută să ofere angajaților flexibilitatea de a lucra din diverse zone ale orașului, fără a mai fi nevoiți să ajungă la birou în fiecare zi. Acest lucru îi va ajuta pe angajați să reducă timpul alocat deplasării către locul de muncă, având în vedere că Bucureștiul este considerat unul dintre cele mai aglomerate orașe mari din Europa. Cererea mai poate veni și din partea companiilor pentru care business-ul presupune o serie de proiecte care se întind pe termen limitat, fie din partea celor care au o perioadă de tranziție către schimbarea sediului sau intră în piață și au nevoie de o perioadă în care să înțeleagă viteza de dezvoltare a business-ului și, implicit, nevoia de real estate pe termen lung”, spune Daniela Popescu, associate director Office Agency în cadrul Colliers International Romania. 

Piața de spații flexibile de lucru din EMEA este diversă și alcătuită predominant din operatori cu doar una sau două locații. Acest lucru oferă o alegere pentru chiriași, dar și o oportunitate pentru operatorii existenți să se extindă în regiune prin intermediul activității de fuziuni și achiziții.

Este dificil să considerăm această nișă drept o amenințare pentru piață, chiar și cu perspectiva încetinirii economice și diminuarea nivelului de creștere a ocupării forței de muncă în anii următori. Orice scădere economică viitoare va testa, într-adevăr, piața spațiilor flexibile de lucru, dar există o șansă bună ca suișurile și coborâșurile vechilor cicluri economice și ocupaționale să fie echilibrate de perioadele mai scurte de închiriere oferite de operatorii de spații flexibile de lucru. Angajamentul economic al acestora este mult mai ușor de gestionat decât cel pentru spațiul tradițional, deoarece costurile spațiilor flexibile de lucru au scăzut, la fel cum și perioadele de închiriere din piața tradițională au fost reduse pentru a putea concura”, a concluzionat Damian Harrington, head of EMEA Research & Forecasting, Colliers International.

Te-ar mai putea interesa și
Aproape 50% din electricitatea utilizată în UE a provenit din surse de energie regenerabilă, în 2024. Care a fost situaţia în România
Aproape 50% din electricitatea utilizată în UE a provenit din surse de energie regenerabilă, în 2024. Care a fost situaţia ...
Un procent de 47,5% din consumul brut de electricitate în Uniunea Europeană din 2024 a venit din surse de energie regenerabilă, în creştere cu 2,1 puncte procentuale (pp) faţă de 2023, arată......
Comisia Europeană emite 11 miliarde euro, în cadrul primei sale tranzacţii sindicalizate pentru 2026
Comisia Europeană emite 11 miliarde euro, în cadrul primei sale tranzacţii sindicalizate pentru 2026
Comisia Europeană a colectat obligaţiuni ale UE în valoare de 11 miliarde euro, în cadrul primei sale tranzacţii sindicalizate ...
Centura Azuga – Bușteni: Se cere o expertiză tehnică pentru continuarea proiectului, după surprizele din teren din urma defrișărilor
Centura Azuga – Bușteni: Se cere o expertiză tehnică pentru continuarea proiectului, după surprizele din teren ...
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu - Daniel Nanu, a anunțat miercuri că a fost pe teren, la Bușteni ...
Kazahii sunt îngrijoraţi după atacurile asupra petrolierelor. Ce le cer autorităţile din Kazahstan Europei şi SUA
Kazahii sunt îngrijoraţi după atacurile asupra petrolierelor. Ce le cer autorităţile din Kazahstan Europei şi SUA
Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a dat miercuri publicităţii o declaraţie oficială cu privire la incidentul ...