Alocarea bugetară pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic nu a fost folosită integral în niciun an în perioada 2010-2015

‘În perioada 2001-2016, MDRAP a efectuat plăţi în baza cererilor formulate de autorităţile administrative publice locale de aproape 80 de milioane de lei. Au fost consolidate în acest interval de timp 26 de clădiri de locuit, 19 în Bucureşti. În niciun an, în perioada 2010-2015, alocarea bugetară nu a fost consumată, nu a fost cheltuită, şi procentul a fost, atenţie, între 25% şi 84%. Anul trecut au fost alocaţi 25 de milioane de lei, includerea construcţiilor pentru execuţie şi proiectare se fac printr-o Hotărâre de Guvern anual. Hotărârea de Guvern de anul trecut a avut alocarea de 25 de milioane de lei, pentru 33 de lucrări de intervenţie, din care 29 în Bucureşti, şi 47 de lucrări de proiectare, din care 33 în Bucureşti’, a explicat Duduc.

El a precizat că IGSU are în lucru, de mai multă vreme, o concepţie de intervenţie în caz de cutremur.

‘Noi sperăm ca, până la finalul acestui exerciţiu financiar, din fonduri europene să putem aduce un aport important de tehnică, de mijloace astfel încât să putem face faţă unor evenimente cu impact major. Nu înseamnă că acum nu putem face, că nu ne pregătim pentru astfel de evenimente şi avem în lucru de mai multă vreme o concepţie de intervenţie în caz de cutremur, care a fost pusă în operă în cadrul unui exerciţiu amplu ce a avut loc la nivelul Bucureştiului, am putut vedea lucrurile învăţate pe care le-am implementat printr-o nouă formă a concepţiei şi care în perioada imediat următoare va fi testată din nou în cadrul unui exerciţiu la nivelul Bucureştiului’, a afirmat Benone Duduc.

Viceprimarul Capitalei Tomnica Florescu, prezentă la dezbateri, a precizat că există 3.000 de clădiri notificate în vederea începerii demersurilor pentru consolidare, însă există probleme cu proprietarii clădirilor respective.

‘Problema consolidărilor este impactul, care ne supără şi ne sperie. (…) Avem 3.000 de clădiri notificate, aştepţi 6 luni după notificare, după care au fost făcute dosare penale şi după doi ani de zile s-au primit tot atâtea neînceperi de urmărire penală’, a spus Tomnica Florescu.

Potrivit opiniilor şi concluziilor rezultate în urma unui studiu dedicat conştientizării riscului seismic în Bucureşti, prezentat la dezbatere de Asociaţia Centrul Român pentru Inovaţie în Dezvoltare Locală, pregătirea populaţiei pentru un seism cu grad ridicat, deşi afirmată ca fiind importantă, nu pare a fi importantă pentru autorităţile publice, iar acţiunile dedicate nu sunt coerente şi consecvente.

De asemenea, nu toate clădirile susceptibile a fi afectate de seismele anterioare au fost expertizate tehnic, iar realizarea unor noi expertize este o prioritate.