Câţi bani face şi cum funcţionează cel mai mare fond suveran din lume

Dacă Fondul suveran al Norvegiei ar fi lichidat acum, fiecare cetăţean norvegian ar primi, dintr-un foc, aproape 190.000 de dolari. După mai puţin de 20 de ani de activitate, Fondul Guvernamental de Pensii Global al Norvegiei, administrat de un departament al băncii naţionale de la Oslo, a ajuns la active de 970 de miliarde de dolari, de 2,5 ori mai mari faţă de PIB-un Norvegiei.

Fondul investeşte, pe burse, pieţele financiare şi de mărfuri, câştigurile obţinute de statul norvegian din exploatarea resurselor considerabile de petrol. A fost înfiinţat în 1998 şi a avut, de atunci, un randament mediu anual de 3,79%, sub ţinta oficială de 4%.

Este administrat de Norges Bank Investment Management, care răspunde în faţa băncii naţionale norvegiene şi a parlamentului.

Fondul poate investi în acţiuni, obligaţiuni şi imobiliare, doar în afara Norvegiei, şi a ajuns să deţină 1,3% din acţiunile listate la bursă la nivel mondial.

Pentru a preveni supraîncălzirea economiei, guvernul poate cheltui maximum 3% din valoarea fondului. Plafonul a fost redus recent de la 4%, deoarece fondul a devenit prea mare şi au apărut semne de întrebare privind randamentele viitoare.

Fondul suveran al Norvegiei are şi un mandat etic: nu investeşte în companii care produc tutun, arme nucleare sau mine (dispozitivele explozibile îngropate care se activează când sunt călcate). Până acum, 66 de companii au ajuns pe lista neagră a fondului norvegian.

Geografic, ţările care au atras cele mai mari investiţii din partea fondului suveran al Norvegiei sunt Statele Unite (37,2% din investiţii), Marea Britanie (9,1%) şi Japonia (8,3%). Cele mai mari deţineri de acţiuni sunt Apple, Nestle şi Royal Dutch Shell.

În ceea ce priveşte obligaţiunile de stat, cele mai mari investiţii sunt plasate în titluri de trezorerie SUA (67 miliarde de dolari), titluri de stat japoneze (22 miliarde de dolari) şi bunduri germane (13 miliarde de dolari).

Prăbuşirea preţului petrolului în ultimii trei ani a fost resimţită din plin de Norvegia şi al ei fond suveran. Creşterea şomajului şi încetinirea creşterii economice au fost întâmpinate de guvernul de centru-dreapta cu tăieri de taxe şi investiţii masive în infrastructură. Actualul guvern este primul care a efectuat retrageri din fondul suveran pentru a finanţa cheltuieli publice. Mutările au fost criticate dur de opoziţia de centru-stânga, care vrea să restaureze taxele acolo unde erau.

Se anunţă o bătălie dură în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 septembrie, care ar putea decide inclusiv strategia viitoare a Fondului Guvernamental de Pensii Global al Norvegiei.