CCR: Tentativa de abuz în serviciu este neconstituţională întrucât abuzul se constată doar prin încălcarea legii

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, a fost luată în discuţie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.15 din Legea nr.78/2000, raportat la art.132 din acelaşi act normativ şi la art.297 alin.(1) din Codul penal.

‘Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: Art.15 din Legea nr.78/2000: ‘Tentativa la infracţiunile prevăzute în prezenta secţiune se pedepseşte’; Art.132 din Legea nr.78/2000: ‘În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime’; Art.297 alin. (1) din Codul penal: ‘Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se precizează în comunicat.

În urma deliberărilor, plenul CCR a admis cu unanimitate de voturi excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.15 din Legea nr.78/2000 raportate la art.132 din acelaşi act normativ, cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituţionale.

‘Curtea a reţinut că situaţia premisă ce stă la baza infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art.132 din Legea nr.78/2000 presupune, întotdeauna, constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în forma sa tip, la aceasta adăugându-se elementul suplimentar al folosului necuvenit. În continuare, Curtea a reţinut că elementul material la varianta tip a infracţiunii de abuz în serviciu constă fie într-o inacţiune – neîndeplinirea unui act, fie într-o acţiune – îndeplinirea actului prin încălcarea legii’, se arată în comunicat.

Pornind de la aceste premise, CCR a observat că dispoziţiile art.15 din Legea 78/2000 prevăd că tentativa la abuz în serviciu se pedepseşte, fără a se face nicio distincţie în funcţie de modalităţile de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu.

Instanţa constituţională a constatat că legiuitorul a urmărit o incriminare şi o sancţionare a tentativei la infracţiunea de abuz în serviciu, chiar şi în modalitatea săvârşirii acesteia printr-o inacţiune, deşi ‘un adevăr fundamental admis este acela al imposibilităţii comiterii unei tentative în cazul unei infracţiuni săvârşite în modalitatea inacţiunii, acest lucru fiind contrazis prin prescripţia normativă’.

În consecinţă, CCR a constatat că modalitatea de reglementare a dispoziţiilor art.15 din Legea 78/2000 creează premisa normativă necesară pentru ca aplicarea sa să implice recurgerea la procedee arbitrare, ceea ce contravine prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie.

‘În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000 în varianta comisivă, Curtea a constatat că legiuitorul, prin norma criticată, a pus pe acelaşi plan activităţi care constituie un început de executare (tentativa), din perspectiva infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, cu fapta în formă consumată, din perspectiva infracţiunii de abuz în serviciu în varianta tip, prevăzută de art.297 din Codul penal. Cu alte cuvinte, infracţiunea consumată de abuz în serviciu, prevăzută de dispoziţiile art.297 din Codul penal, se identifică cu forma tentată a infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000’, se mai menţionează în comunicatul CCR.

Potrivit instanţei constituţionale, infracţiunea de abuz în serviciu nu reprezintă ‘o infracţiune calificată prin scop’. Textul de lege conţine o condiţie, aceea a obţinerii de către funcţionarul public, pentru sine ori pentru altul, a unui folos necuvenit, a cărei îndeplinire, dacă şi celelalte elemente constitutive sunt îndeplinite, determină constatarea săvârşirii infracţiunii în forma consumată.

‘Astfel, infracţiunea prevăzută în art.132 din Legea nr.78/2000 reprezintă o infracţiune de rezultat, nefiind calificată prin scop. Având în vedere cele expuse anterior, concluzia care se impune este aceea că, deşi legiuitorul a reglementat pedepsirea formei tentate, tocmai prin modul în care a fost legiferată, este exclusă posibilitatea săvârşirii tentativei la infracţiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000. Curtea a constatat că acest fapt determină imposibilitatea persoanei în cauză de a-şi adapta conduita la prescripţia normativă, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5)’, se mai arată în comunicat.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi va fi comunicată celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei judecătoreşti care a sesizat CCR, respectiv Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia penală.