Ce impact bugetar va avea legea falimentului personal, în cinci ani de zile

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Privitor la impactul bugetar, mi-aş fi dorit să văd în Nota de fundamentare a actului normativ măcar un impact bugetar referitor la cazurile ce vor veni şi tarifele pe care administratorii procedurii le vor percepe. Simplist am pus pe hârtie, dar nu este o analiză a băncii, ci una personală, un calcul. Până acum se vehiculau 800.000 cazuri de insolvenţă a persoanelor fizice, când am început dezbaterile despre lege. Considerând cei cinci ani cât durează planul de rambursare şi un tarif lunar de 100 – 300 de lei pe dosar, potrivit normelor, numai dacă înmulţim aceste cifre ajungem, estimativ, la un impact de 1,2 miliarde de lei pe cinci ani. Deşi nu sunt specialist pe buget, mie mi se pare un impact semnificativ să merite o atenţie sporită din partea Ministerului Finanţelor Publice şi poate a colegilor de la ANPC’, a explicat Stănescu, menţionând că vorbeşte în nume personal.

El a mai precizat că nu aluat în calcul şi costurile administrative cu Comisia de Insolvenţă şi cu Comisia teritorială.

Referitor la actul normativ în ansamblu, Alexandru Stănescu a menţionat faptul că legea poate fi considerată una bună, dar va depinde foarte mult cum va fi interpretată şi aplicată.

Cu toate acestea, există încă multe aspecte neclare. ‘Uitându-mă pe normele metodologice ale ANPC, ar fi câteva aspecte de discutat. Deşi normele amintesc o serie de documente care vor fi necesare pentru constituirea unui dosar şi a cererii de insolvenţă, nu avem astfel de documente standardizate. De asemenea, vorbim de persoane cu o cultură financiară şi administrativă medie, care trebuie îndrumaţi în eforturile lor de a intra în această procedură’, a mai spus oficialul citat.

În opinia sa, un alt aspect care priveşte reprezentanţii băncilor se referă la termenul ‘rezonabil’ în conceptul de ‘trai rezonabil’.

‘Chiar şi normele metodologice amintesc despre un raport între venituri, trai rezonabil, şi obligaţiile pe care le au aceştia. Prin urmare, vom fi interesaţi de cum traiul rezonabil va fi calculat. În normele metodologice am remarcat că există nişte repere: structura familiei, vehiculul, costuri privind creşterea copilului, locuinţa familiei. Dar nu există o claritate foarte mare în privinţa modului de calculare a acestora, şi dacă acestea sunt singurele repere care pot fi luate în considerare’, a explicat Alexandru Stănescu.

Potrivit acestuia, este foarte important ca, de la început, să se găsească reguli clare şi corecte pentru că altfel sistemul nu va fi folosit.

De asemenea, reprezentantul Băncii Mondiale a menţionat faptul că legislaţia nu face o diferenţă între urban şi rural, cu privire la nivelul cheltuielilor necesare pentru traiul minim, şi nici nu stabileşte procedurile pentru clienţii care au credite în România, însă locuiesc în alt stat european şi acolo îşi declare insolvenţa.