Ce pericole generează Inteligența Artificială pentru forța de muncă. Document oficial UE

CESE insistă că inițiativele legislative sau de altă natură pe care care le va lua Comisia Europeană trebuie să abordeze lacunele în materie de protecție a drepturilor lucrătorilor la locul de muncă și să garanteze că oamenii dețin în continuare controlul în toate interacțiunile om-mașină, potrivit unui aviz al instituției Consultat de Economica.

Și aceasta în contextul în care AI oferă o multitudine de posibilități și avantaje, dar cu efecte de multe ori incerte pentru angajați.

Spre exemplu, potrivit documentului citat, în cazul condițiilor de lucru, folosireaa AI-ului în companii poate face ca angajații  să se confrunte cu o supraveghere abuzivă, cu discriminare, cu pierderea autonomiei și cu riscuri psihosociale. În plus, instrumentele AI pot perturba colectivele de la locul de muncă și pot exacerba sentimentele de izolare în rândul angajaților. Sistemele de gestionare algoritmică permit o formă de control generalizat mult mai puternic decât orice formă anterioară de control, cu efecte potențial dăunătoare pentru lucrători.

Pe de altă parte, spune CESE care citească o multitudine de studii și cercetători, dacă sunt utilizate înțelept, instrumentele bazate pe inteligență artificială ar putea îmbunătăți condițiile de sănătate și securitate la locul de muncă, contribuind la reducerea volumului de muncă al lucrătorilor și îmbunătățind echilibrul dintre viața profesională și cea privată precum și la îmbunătățirea sănătății mintale la locul de muncă.

Și aceasta pentru că AI poate contribui la eliminarea sau reducerea sarcinilor periculoase și la evitarea afecțiunilor musculo-scheletice. „Dacă este redistribuit în mod echitabil, timpul economisit de lucrători în îndeplinirea sarcinilor poate contribui la creșterea nivelului lor de bunăstare. Atunci când sunt folosite pentru a înlocui sarcini repetitive și monotone, instrumentele de IA pot determina creșterea gradului de satisfacție la locul de muncă. Utilizarea aplicațiilor de IA poate conduce la decizii și practici mai bune, mai echitabile și nediscriminatorii”, se mai arată în avizul Comitetului.

Aplicațiile de AI pot, de asemenea,  asigura o distribuție mai cuprinzătoare a informațiilor de mai bună calitate, pot oferi perspective profunde asupra datelor și pot îmbunătăți calitatea deciziilor delimitate. Pe de altă parte, pot apărea unele riscuri dacă nu sunt îndeplinite condițiile pentru implementarea acestor  sisteme la locul de muncă în condiții de încredere. Sistemele de gestionare algoritmică permit o formă de control generalizat mult mai puternic decât orice formă anterioară de control, cu efecte potențial dăunătoare pentru lucrători(48). Au fost colectate dovezi (49) care arată impactul negativ pe care gestionarea algoritmică îl poate avea asupra sănătății și siguranței lucrătorilor și lipsa interesului întreprinderilor pentru utilizarea unor astfel de tehnologii în scopul îmbunătățirii sănătății și siguranței la locul de muncă.

Cât despre legătura dintre inteligența artificială generativă și combaterea inegalităților, documentul menționează că studii recente subliniază că aceste sisteme au potențialul de a reduce inegalitățile, de a le perpetua sau chiar de a crea noi riscuri de inegalități. Inegalitățile dintre lucrătorii cu înaltă calificare și cei mai puțin calificați ar putea fi reduse. Cele mai multe studii arată că ocupațiile care presupun muncă de birou și înaltă calificare se vor confrunta cu riscuri mai mari legate de forța de muncă ca urmare a adoptării inteligenței artificiale generative.

„Dacă scopul implementării IAG este de a crește gradul de inovare al unei întreprinderi, de a îmbunătăți organizarea muncii și de a stimula locurile de muncă de calitate, lucrătorii mai puțin calificați și mai puțin experimentați vor beneficia cel mai mult de pe urma instrumentelor de IAG, modelele de IA făcând accesibile bunele practici ale lucrătorilor experți noilor angajați”, se explică în document.

Riscurile asociate automatizării afectează într-o mai mare măsură activitatea de birou, iar automatizarea are un efect de gen asupra pieței forței de muncă, deoarece proporția femeilor în rândul forței de muncă de acest tip este dublă. Femeile sunt, de asemenea, mai susceptibile de a fi afectate din perspectiva potențialului de transformare al locului lor de muncă.

Ce ar trebui să facă CE

Pentru a putea beneficia pe deplin de implementarea AI la locul de muncă, Comisia Europeană ar trebui să încurajeze revizuirea politicilor în materie de competențe, pentru a se asigura că sistemele de AI emergente vor completa mai degrabă activitatea lucrătorilor decât să o înlocuiască. În plus, ar trebui create politici publice de dezvoltare a modulelor de AI în educația și formarea timpurie și de punere la dispoziția cetățenilor a materialelor de sensibilizare privind AI. Aceste politici ar trebui să prevadă o educație formală privind tehnologiile AI într-un stadiu incipient, permițând astfel tuturor cetățenilor să le asimileze.

De asemenea, CE ar trebui să pună rapid în aplicare articolului 4 din Regulamentul privind AI, care prevede că furnizorii și operatorii de sisteme iau măsuri pentru a asigura un nivel suficient de alfabetizare în domeniul AI în rândul personalului lor.