Cinteză, BNR: Legea privind darea în plată favorizează speculatorii şi poate provoca falimentul unei bănci

‘Vă spun cu certitudine că s-au cumpărat, de către persoane fizice, terenuri, apartamente pe scări de bloc, case de vacanţă, terenuri agricole în scop speculativ. La momentul cumpărării s-a sperat că se va obţine o sumă mai mare, dar căderea pieţei a făcut ca să nu mai poată fi vândute. Întrucât preţul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul să plătească nu numai cu terenul, ci şi cu alte bunuri pe care le deţine. Legea (privind darea în plată – n. r.) prevede transferul oricărui imobil, or, legea, aşa cum este redactată în momentul de faţă, vorbeşte de transmiterea către creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. Atâta timp cât legea nu face diferenţa între tipurile de colaterale de care am vorbit în cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite – n. r.) şi un apartament în care locuieşte o familie cu doi copii şi care nu mai poate plăti creditul, mi se pare că legea asta nu este o lege bună. Cel puţin în forma în care este redactată ea acum, Legea nu numai că îi favorizează pe debitorii aceştia (speculatori – n. r.), dar va omorî şi creditarea. Băncile vor creşte avansul! Acum este 15% – 20. Va urca spre 40% – 45% lejer! Legea nu este făcută să îi protejeze pe cei care au cu adevărat nevoie de protecţie socială’, a explicat Cinteză.

În opinia sa, pentru sistemul bancar, în acest moment, riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern şi începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacţii pe piaţa românească, scrie Agerpres.

‘A fost Ordonanţa 50 (…), a venit Legea 193 care a creat pericolul falimentului a şase bănci…Pericolul acesta încă nu este îndepărtat şi, colac peste pupăză, apare acum darea în plată!’, a subliniat Cinteză.

Directorul din BNR a prezentat o situaţie cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, în funcţie de valoare, înregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este în valoare de 5 milioane de euro. Dintr-o sumă acordată de 485 de milioane de lei, 415 milioane de lei reprezentau, la 31.10.2015, iar 118 milioane erau restanţe. În acelaşi timp, garanţiile însumau 508 milioane de lei. Potrivit lui Nicolae Cinteză, pentru creditele cu garanţii peste suma datorată nu ar fi probleme dacă se aplică darea în plată, însă problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii şi valoarea garanţiei a scăzut atât de mult încât se ajunge, în anumite situaţii, la 500%.

Potrivit acestuia, pierderile pe care băncile le-ar putea suferi în urma aplicării legii, de 2 – 4 miliarde de lei, nu prezintă risc sistemic.

‘Dar, dacă pică una din băncile greceşti pe darea în plată, credeţi că celelalte rămân în picioare? Eu zic că nu! (…) Cele patru bănci cu capital grecesc au o pondere destul de mare în activele din sistem’, a subliniat directorul BNR.

Cinteză a adăugat că s-a făcut o simulare a efectelor Legii de către Direcţia de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în şase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment.

Pe de altă parte, oficialul băncii centrale susţine că orice unitate bancară ce ar putea avea probleme din acest punct de vedere poate să pună la îndoială caracterul constituţional al legii.

Nicolae Cinteză a adăugat că, în prezent, creditele ipotecare pentru locuinţe reprezintă 47% din total, iar dacă se adaugă şi creditele de nevoi personale cu ipotecă se ajunge la 64%. Rata de neperformanţă pentru aceste credite atinge 6,3% – 6,4%.