Comisia Europeană vrea să construiască cu 20 mld. euro 4 gigafabrici de AI, fără suficiente chip-uri și cu energia la un preț uriaș. Unii experți se întreabă în ce sens?

Planul pentru marile centre de date cu acces public, dezvăluit luna trecută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va confrunta cu provocări, de la obținerea de cipuri până la găsirea de site-uri adecvate și electricitate.

„Chiar dacă am construi o fabrică de calcul atât de mare în Europa și chiar dacă am pregăti un model pe acea infrastructură, odată ce este gata, ce facem cu ea?”, a spus Bertin Martens, de la think tank-ul economic Bruegel.

Este problema cu puiul și ouăle. Speranța este că noi firme locale, cum ar fi start-up-ul francez Mistral, susținut de Nvidia, vor crește și le vor folosi pentru a crea modele AI care funcționează în conformitate cu normele UE de siguranță și protecție a datelor AI, care sunt mai stricte decât cele din SUA sau China.

Dar în absența marilor companii europene de servicii cloud precum Google și Amazon sau a firmelor cu milioane de clienți plătitori, cum ar fi producătorul ChatGPT OpenAI, construirea de hardware la această scară este o afacere riscantă.

Planul de gigafabrică face parte din răspunsul Europei la raportul Draghi privind competitivitatea, care recomanda investiții îndrăznețe și o politică industrială mai activă. Von der Leyen a publicat detalii pentru prima dată la summitul AI din 11 februarie de la Paris, ca parte a InvestAI, răspunsul Europei de 200 de miliarde de euro la planul de 500 de miliarde de dolari al Statelor Unite ale Americii.

Ea a descris gigafactoriile drept un „parteneriat public-privat care va permite tuturor oamenilor de știință și companiilor noastre – nu doar celor mai mari – să dezvolte cele mai avansate modele foarte mari necesare pentru a face din Europa un continent AI”.

Acestea urmează să fie finanțate printr-un nou fond de 20 de miliarde de euro, banii fiind trași din programele UE existente și de la statele membre. Banca Europeană de Investiții va participa.

Von der Leyen a spus că gigafactoriile vor conține 100.000 de cipuri „de ultimă generație” fiecare – făcându-le de peste patru ori mai mari decât cel mai mare supercomputer aflat în construcție în prezent în UE, proiectul Jupiter din Germania. Producătorul american de cipuri Nvidia vinde cipurile GPU de ultimă oră necesare antrenării AI pentru aproximativ 40.000 de dolari fiecare – implicând un preț de câteva miliarde de euro per gigafabrică.

Deși acest lucru este mare, este încă în urma proiectelor anunțate de firmele din SUA. Proprietarul Facebook, Meta, cheltuiește 10 miliarde de dolari pentru a construi o unitate de GPU de 1,3 milioane în Louisiana, alimentată cu 1,5 gigawați de electricitate.

Kevin Restivo, de la consultanța pentru centre de date CBRE, a spus că gigafactoriile se vor confrunta cu aceleași probleme cu care se confruntă proiectele private din Europa: dificultăți în obținerea cipurilor Nvidia și lipsa de energie electrică la scara necesară.

Guvernul SUA, sub fostul președinte Joe Biden, a limitat accesul la cipurile AI pentru a preveni construirea de gigafabrici în multe țări europene, deși nu este clar dacă administrația Trump va susține acest lucru.

„Nu există nimic de spus că guvernul nu poate pune mâna pe acele cipuri sau că proiecte mari nu pot veni din el, dar este puțin probabil să se întâmple pe termen scurt”, a spus Restivo.

Martens din Bruegel a spus că nu are sens să cheltuiești bani publici intr-o cursă de cheltuieli cu AI. „Durata de viață a unor astfel de fabrici, înainte de a fi nevoit să o anulați și să cumpărați noi cipuri Nvidia, este de aproximativ  un an și jumătate”, a spus el.
Între timp, descoperirea modelului chinezesc de inteligență artificială Deepseek a ridicat întrebări despre dacă modelele de inteligență artificială pot fi antrenate cu o putere de calcul mai mică și dacă cheltuielile ar trebui să se concentreze în schimb pe aplicații, care necesită diferite tipuri de cipuri.

Planul major de sprijin anterior al Europei pentru infrastructura tehnologică, Actul Chips din 2023, nu a reușit să atingă obiectivele de a aduce în Europa producția de cipuri de ultimă oră sau de a atinge 20% din producția globală, deși a condus la investiții în noi fabrici necesare pentru fabricarea de cipuri pentru automobile.

Pe lângă planul pentru gigafabrici, Comisia modernizează și 12 centre științifice de supercalculatoare pentru a le transforma în fabrici de inteligență artificială.

Kimmo Koski, directorul general al supercomputerului LUMI din Finlanda, a declarat că nu este încă clar cum vor diferi gigafabricile AI, în afară de dimensiune.

„După înțelegerea mea, se referă la împingerea mai departe a utilizării industriei”, a spus el. Aceasta ar fi „o inovație în Europa, un eveniment foarte binevenit, desigur”.

El a spus că supercalculatoarele sunt deja folosite pentru proiecte de învățare automată, alături de utilizări științifice, cum ar fi modelarea climatică. El a menționat Silo AI, o firmă finlandeză care a folosit LUMI pentru a ajuta la dezvoltarea modelelor de IA în limbaj mari, înainte de a fi achiziționată în iulie anul trecut de producătorul american de cipuri AMD pentru 665 de milioane de dolari.

Beneficiarii potențiali ai expansiunii de supercomputing includ producătorii europeni de cipuri care produc cipuri non-GPU, încă utile în centrele de date, inclusiv Infineon din Germania și ST Microelectronics din Franța, precum și startup-uri precum SiPearl din Franța și AxeleraAI din Țările de Jos.