Crețu: România are 320 de milioane de euro pentru sănătate în perioada 2014-2020

‘S-a ridicat deja condiţionalitatea ex-ante pe Sănătate. Eu cred că în ceea ce priveşte fondurile europene în acest domeniu – deşi încă mai avem situaţii atât de grave în spitale – s-au făcut progrese notabile, dacă vorbim de infrastructură. Din păcate, banii sunt destul de puţini. Sunt depuse deja proiecte pentru renovări de spitale, secţii ambulatorii, unităţi de urgenţe, centre socio-medicale. Practic, România are o strategie naţională privind sănătatea publică pe care este obligată să o pună în aplicare’, a spus Creţu.

În ceea ce priveşte termenul la care vor fi predate studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale, comisarul european a precizat că există asigurări de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru martie 2018.

‘Avem asigurări de la BEI că studiile de fezabilitate vor fi predate României până în martie 2018, iar în aprilie să înceapă licitaţiile. Sperăm să nu existe acţiuni în instanţă, pentru că şi aceste lucruri întârzie foarte mult. (…) Nu poate nimeni interzice celui care a pierdut să conteste, dar, de exemplu, în Polonia şi în alte ţări există secţii speciale pentru fonduri europene. În şase luni de zile pe tot ce înseamnă proces pe fonduri europene trebuie dată o soluţie, iar asta ţine de legislaţia naţională. Noi avem cazuri în România unde s-a dat o soluţie după 8 ani, după 7 ani. S-au pierdut (bani n.r.) pentru şcoli şi drumuri. (…) şi se pierd foarte mulţi bani în instanţe şi acum. Spitale de acest nivel nu se pot construi într-un an-doi, dar dacă începem în 2019 să zicem cu întârziere, avem timp până în 2023 să terminăm cu totul’, a explicat Corina Creţu.

Întrebată dacă se pot angaja fonduri europene pentru renovarea Institutului Cantacuzino, comisarul european a răspuns: ‘este imposibil din domeniul meu’, însă se poate încerca obţinerea unei finanţări din Planul Junker, pentru că ‘preşedintele Junker a fost foarte mişcat de ştirile pe care le-a citit în presa internaţională despre epidemia de rujeolă’.

‘Preşedintele Junker a fost foarte mişcat de ştirile pe care le-a citit în presa internaţională despre epidemia de rujeolă şi la prima întâlnire pe care am avut-o în colegiu m-a întrebat despre această situaţie. Datorită faptului că am vorbit cu domnul prim-ministru despre faptul că are nevoie de renovări (la Institutul Cantacuzino n.r.), acum din ce avem noi este imposibil în domeniul meu, însă dl. Bodog (ministrul Sănătăţii, Florian Bodog n.r.), ieri, a fost la dl. comisar pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, care i-a propus să încerce pe Planul Junker, şi să se facă un proiect pentru un Centru Regional de producerea vaccinurilor. Dar este o fază foarte incipientă. I-am spus domnului prim-ministru că trebuie făcută o scrisoare către domnul Junker şi am încredere că domnul Andriukaitis, care este din Lituania şi este foarte sensibil pe această problemă va acţiona rapid. Pe de altă parte, este vorba de studii de fezabilitate, de timp. Este o veste bună că ar fi o portiţă, dar până nu se materializează nu ar trebui să fim atât de triumfalişti’, a adăugat comisarul europaen, Corina Creţu.