Legea dării în plată e parţial neconstituţională, a decis CCR. Ce sesizări a admis Curtea

În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ.

Reprezentanţii băncilor au pledat în faţa Curţii Constituţionale pentru declararea ca neconstituţională a Legii dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acţionează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constituţie şi impune voinţa unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situaţii să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a precizat că în şedinţa de marţi CCR a admis două sesizări, potrivit News.ro

„Am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile», sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a afirmat el.

Preşedintele Curţii a spus că o altă admitere se referă la posibilitatea aplicării contractelor în derulare doar în măsura în care se verifică şi condiţiile referitoare la „existenţa impreviziunii”, lucru pe care va trebui să îl decidă instanţa.

„Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”, a spus el.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.