Tinerii români se situează sub media europeană în privinţa nivelului de cunoştinţe la citit, matematică, ştiinţe

Astfel, datele arată că elevii la această categorie de vârstă au un nivel inferior la citit – 37, 3% comparativ cu cei din ţările UE -17,8% , cât şi la matematică – 40, 8% faţă de 22,1 % în UE sau ştiinţe de 37,3 % faţă de media europeană – 16,6%.

De asemenea, rata abandonului şcolar timpuriu în sistemele de educaţie şi formare profesională (vârsta 18-24 ani) este superioară mediei europene în 2014, de 18,1% faţă de 11,1 %.

Cu această ocazie, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a evidenţiat necesitatea apariţia Monitorului educaţiei 2015, arătând că trebuie reduse decalajele, iar una dintre soluţii ar fi inovarea-cercetarea.

‘Noi suntem în dezbaterea între emoţii şi date. Când dezvoltăm strategii suntem în confruntarea ‘ce ne spun datele, acele politici bazate pe evidenţe, dar şi pe ce ne spun emoţiile noastre’, pentru că din interiorul nostru ştim că există un dar natural teribil, o resursă umană pe care trebuie să o distilăm pentru a acţiona în favoarea lor. (…) Eu cred într-un dar natural de excepţie. (…) Ideea de a reduce decalaje este extraordinară, vine din perseverenţa de a face pas cu pas . Eu vin din inovare-cercetare şi aş vrea inovarea să mă ajute să fac acel salt. Sunt convins că avem capacitate suficientă, dar pentru asta trebuie să avem şi o disponibilitate majoră, disponibilitatea de a experimenta’, a argumentat ministrul Educaţiei.

Adrian Curaj, care consideră că există totuşi ‘enorm de multă inteligenţă colectivă în România’, s-a pronunţat pentru competitivitate şi pentru o ‘dinamică transformaţională’.

‘Dacă vorbim de date, am spus că sunt multe intervenţii de făcut. Datele contează foarte mult şi datele curate, deoarece cu ele poţi să identifici modele de comportament. Nu cred că trebuie să ne fie frică de date, ele să fie un mijloc de a comunica. Avem de unde porni. Acest raport este o privire de ansamblu, poţi să te compari’, a spus Adrian Curaj, precizând că nu e suficientă strategia dacă nu există transparenţa comunicaţională.

Potrivit Ligiei Deca, consilier de stat al Administraţiei Prezidenţiale, şansa României este susţinerea educaţiei şi colaborarea între factorii responsabili.

‘Este esenţial ca şcolile să pună în practică metodele educaţionale şi să coopereze şi să îşi asume rolul existent. Este nevoie să se pună în practică descentralizarea, criterii şi să adâncim parteneriatul cu Ministerul Educaţiei’, a subliniat Ligia Deca.

Michael Teutsch, şeful de unitate pe ţară al Direcţiei generale de educaţie şi cultură a Comisiei Europene, a subliniat că lansarea Monitorului educaţiei 2015 pune în prim-plan situaţia educaţională din România din prisma monitorizării ca un proces interesant şi încearcă să evidenţieze conceptul de ‘învăţare reciprocă’ între statele membre UE.

‘Dezvoltarea trebuie făcută pe baza evidenţelor, trebuie să stabilim domeniile de colaborarea, consiliere între state. Comisia Europeană se concentrează pe inegalitate şi investiţii. Se constată că există o dependenţă mare între succesul educaţiei şi situaţia economică a părinţilor. Zonele rurale au probleme mai mari ‘, a arătat Teutsch.

Monitorul educaţiei şi formării 2015 abordează pe lângă statistici şi aspecte legate de recomandări specifice fiecărei ţări pentru semestrul european 2015 în domeniul educaţiei, puncte forţe şi provocări.