Peste 23.000 de cetățeni din afara UE muncesc legal în România, cel puțin triplu față de nivelul anului 2016. Cei mai mulți – din Vietnam ANALIZĂ

Peste 23.000 de cetățeni din afara UE au permise de ședere în scop de muncă în România, iar majoritatea sunt de origine din Vietnam, Turcia, Nepal și China, reiese din datele primite de Economica.net de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Numărul lucrătorilor extracomunitari angajați legal în România e de cel puțin două ori mai mare decât la finalul anului 2018 și cel puțin triplu față de cel înregistrat la sfârșitul anilor 2017 și 2016, arată o statistică făcută de Economica.net, pe baza datelor primite exclusiv de la IGI. În 2019 Guvernul a permis angajatorilor să aducă la muncă cel mult 30.000 de noi lucrători extracomunitari, cel mai mare număr din anul 2014 încoace, ca răspuns la deficitul de forţă de muncă locală, arată statisticile anuale făcute de Economica.net. Anul trecut, de exemplu, am avut peste 97.000 de locuri de muncă care au rămas neocupate, cu toate că angajatorii le-au scos la concurs în mod repetat.
Cristina Şomănescu - Dum, 01 mart. 2020, 19:42
Peste 23.000 de cetățeni din afara UE muncesc legal în România, cel puțin triplu față de nivelul anului 2016. Cei mai mulți - din Vietnam ANALIZĂ

Piaţa muncii se confruntă cu un deficit semnificativ de forţă de muncă, mai ales în construcţii şi în industria ospitalităţii, iar criza de lucrători calificaţi a luat proporţii în ultimii ani. Informaţia vine în contextul în care circa 4 milioane de români au ales să emigreze, iar importul de forţă de muncă extracomunitară e restricţionat anual de Guvern.

Economica.net a arătat deja că avem în jur de 97.000 de locuri de muncă vacante pe care nu le vrea nimeni.

2019 a fost al treilea an consecutiv în care Guvernul recunoaşte amploarea crizei forţei de muncă locale şi propune să acopere o parte din acest deficit cu lucrători din afara Uniunii Europene. În 2019, Guvernul a dat undă verde angajatorilor să aducă la muncă, în ţara noastră, 30.000 de noi lucrători extracomunitari – cel mai ridicat nivel din 2014 încoace, potrivit analizelor făcute anual de Economica.net.

Din 2017 încoace, Guvernul a crescut constant numărul maxim al lucrătorilor din afara UE, care pot veni la muncă în ţara noastră, ca să amelioreze deficitul forţei de muncă din ţara noastră.

Economica.net a obținut profilul lucrătorilor extracomunitari care au permise de ședere în scop de muncă în țara noastră, pe baza datelor primite în exclusivitate de la Inspectoratul General pentru Imigrări:

  • peste 23.000 de cetățeni din afara UE au permise de ședere în scop de muncă, în România, iar majoritatea sunt din Vietnam, Turcia, Nepal și China, reiese din datele primite de Economica.net de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). 
  • aproape jumătate dintre cetățenii extracomunitari care aveau anul trecut permise de ședere în scop de muncă, în România, au sub 34 de ani, au mai spus pentru Economica.net oficialii IGI.
  • București, Ilfov, Constanța, Timiș, Brașov și Cluj sunt – în această succesiune – județele în care lucreză cei mai mulți cetățeni din afara UE, reiese din datele primite de Economica.net de la IGI.
  • majoritatea lucrează în construcții. 

Peste 23.000 de cetățeni din afara UE aveau permise de ședere în scop de muncă, în țara noastră, la sfârșitul anului 2019.

Mai precis, 23.179 de cetățeni extracomunitari, posesori de premise de ședere în scop de muncă, se află în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), la sfârșitul anului 2019, au spus pentru Economica.net oficialii IGI.
Dintre aceștia, 20.966 de cetățeni sunt angajați în România, 1.124 de cetățeni sunt detașați în țara noastră, iar 509 oameni sunt înalt calificați, a spus pentru Economica.net Inspectoratul General pentru Imigrări.

Numărul lucrătorilor extracomunitari care au permise de ședere în România, în scop de muncă, e de cel puțin două ori mai mare decât la finalul anului 2018 și cel puțin triplu față de cel înregistrat la sfârșitul anilor 2017 și 2016, arată o statistică făcută de Economica.net, pe baza datelor primite exclusiv de la IGI.

  • Spre comparație, la la 31 decembrie 2018, în evidențele IGI se aflau 10.416 străini posesori de documente valabile în scop de angajare/alte activități dependente, în timp ce la finalul anului 2017 erau 7.084 de persoane, și în 2016 erau 5.929 de persoane, au explicat pentru Economica.net oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări.

Peste 22% dintre cetățenii cu permise de ședere în scop de muncă în țara noastră sunt din Vietnam, peste 2.800 de oameni sunt din Turcia, aproape 2.200 de oameni sunt din Nepal, reiese din datele transmise exclusiv pentru Economica.net de IGI.

  • Mai precis, 5.233 de persoane din Vietnam lucrează legal în România, 2.844 de persoane din Turcia, 2.160 de oameni din Nepal, 2.126 de persoane din China, iar 2.124 de oameni din Sri Lanka, rezultă din informațiile primite de Economica.net de la IGI.
  • Peste 1.500 de cetățeni din India, aproape 1.400 de oameni din Republica Moldova și circa 980 de oameni din Filipine sunt angajați legal în România, arată datele trimise de IGI pentru Economica.net.

Aproape jumătate dintre cetățenii extracomunitari care lucrează în România au sub 34 de ani, au mai spus pentru Economica.net oficialii IGI.

  • Mai precis, 12.075 de cetățeni din afara UE care au permis de ședere în scop de muncă în țara noastră au cel mult 34 de ani.

Unde lucrează cei mai mulți cetățeni extracomunitari

București, Ilfov, Constanța, Timiș, Brașov și Cluj sunt – în această succesiune – județele în care lucreză cei mai mulți cetățeni din afara UE, reiese din datele primite de Economica.net de la IGI.

Peste 6.700 de străini din afara UE lucrează în București, peste 2.800 de oameni – în Ilfov, peste 1.700 de persoane lucrează în Constanța, circa 1.600 de oameni – în Timiș, în jur de 1.000 de oameni lucrează în Brașov.
Cluj, Tulcea, Galați, Arad și Prahova urmează în clasamentul județelor în care lucrează cei mai mulți cetățeni extracomunitari, au mai spus pentru Economica.net oficialii IGI.

Informațiile prezentate de Economica.net mai sus se referă la cetățenii din afara UE/SEE/Elveția care au permis de ședere în scop de muncă în România

Numărul cetățenilor extracomunitari, nou-admiși pe piața muncii în 2019, se apropie de 29.800 de oameni, arată datele trimise de IGI pentru Economica.net.

  • Informația vine în contextul în care limita maximă impusă de Guvern în privința contingentului de lucrători din afara UE, nou-admiși pe piața muncii în 2019, e 30.000 de oameni.

Pentru cei aproape 30.000 de lucrători extracomunitari, angajatorii au obținut avize de muncă în cursul anului 2019. Majoritatea au fost aduși în țară să lucreze pe posturi de muncitor necalificat în construcții, manipulant mărfuri, fierar betonist, ajutor bucătar, zidar, spălător de vase, sudor și dulgher, reiese din datele trimise pentru Economica.net de IGI.
Majoritatea cetățenilor extracomunitari, nou-admiși pe piața muncii în 2019, sunt din Vietnam, Nepal, India, Turcia, Moldova și Sri Lanka, potrivit datelor comunicate pentru Economica.net de IGI.

Precizări:

Inspectoratul General pentru Imigrări nu ne-a putut comunica însă câți dintre cei aproape 30.000 de noi lucrători pentru care angajatorii au primit avize de muncă în 2019 au obținut și permis de ședere în scop de muncă până la finalul anului trecut

 

Inspectoratul General pentru Imigrări a explicat, pe larg, pentru Economica.net ce pași urmează angajatorii ca să aducă lucrători extracomunitari la muncă în țara noastră.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România – „Străinii cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare obţinut de angajatori în condiţiile prezentei ordonanţe”.
 
Cererea pentru eliberarea avizului de angajare se depune de către angajator la sediul formaţiunii teritoriale pentru imigrări, pe raza căreia acesta îşi are sediul social/domiciliul.
 
De asemenea, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din ordonanţa mai sus amintită, avizul de angajare pentru lucrători permanenţi se eliberează fără îndeplinirea condiţiei referitoare la obligativitatea angajatorului de a depune diligenţe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetăţean român, de către un cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, de către un cetăţean al Confederaţiei Elveţiene sau de către un străin titular al dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României, dacă locul de muncă vacant este funcţia de administrator societatea reglementată de  Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar la angajatorul în cauză nu mai este alt străin angajat pe o astfel de funcţie.

Cererea pentru eliberarea avizului de angajare se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile, conform prevederilor art.  28, alin.2, din actul normativ mai sus menţionat. Taxa pentru eliberarea unui aviz de angajare este de 100 euro.
 
După obținerea avizului de muncă, angajatorul trimite documentul cetățeanului străin, iar acesta va solicita viza de lungă şedere pentru angajare de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.

Pentru obţinerea vizei de lungă şedere în scop de angajare, cetățeanul străin trebuie să depună următoarele documente:
– copia avizului de angajare, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul se încadrează în categoriile de cetăţeni străini care pot fi încadraţi fară aviz de angajare;
– dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plata pentru întreaga perioada înscrisă în viză;
– certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau de reşedinţă;
– asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei.
Taxa de viză este de 120 euro și se achită în statul în care se face solicitarea.
 
Viza de lungă şedere se acordă pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii. După intrarea în România şi încheierea contractului individual de muncă, străinii pot solicita eliberarea permisului de şedere tempoară în scop de muncă.
 
Cererea se depune personal la formațiunea teritorială a Inspectoratului General  pentru Imigrări din județul în care își stabilesc reşedinţa, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de şedere acordat de viză şi va fi însoţită de documentele specifice acestui scop.

În conformitate cu prevederile art. 56 alin. (1) din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”. 

Schimbarea de paradigmă la nivel guvernamental în privinţa importului de lucrători extracomunitari a început în anul 2017.

De exemplu, în perioada anilor 2014 – 2016 inclusiv, numărul maxim al lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi pe piaţa muncii din România, a fost acelaşi: 5.500 pe an. 
Şi pentru anul 2017 Guvernul hotărâre iniţial că piaţa muncii are nevoie tot de maximum 5.500 de noi lucrători extracomunicari, potrivit HG nr. 35 din 2017.

În premieră, pe 26 octombrie 2017, Guvernul a anunţat că va suplimenta cu 3.000 numărul străinilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi să lucreze în ţara noastră în anul 2017. Intenţia Guvernului de a creşte numărul lucrătorilor nou-admişi pe piaţa muncii în 2017 s-a concretizat prin HG nr. 891 din 2017. Prin urmare, în anul 2017, Guvernul le-a permis angajatorilor să aducă la muncă în ţară, în total, cel mult de 8.500 de noi lucrători extracomunitari.

În 2018, numărul maxim al lucrătorilor din afara UE, nou-admişi pe piaţa muncii, a ajuns la 15.000 de oameni, potrivit HG nr. 946 din 2017, actualizată prin HG nr. 596 din 2018.

În 2019, Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de lucrători extracomunitari, nou-admiși pe piața muncii din România, dublu față de nivelul anului 2018, potrivit Hotărârii nr. 634 din 2019, în vigoare din 30 august 2019, despre care ECONOMICA.NET a scris, pe larg, anul trecut. 

Deocamdată, pentru acest an Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 968 din 2019, despre care ECONOMICA.NET a scris, pe larg, aici. 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Proteste masive în Austria. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva vaccinării obligatorii împotriva COVID 19
Proteste masive în Austria. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva vaccinării obligatorii împotriva COVID 19
Aproape 40.000 de persoane au ieşit, sâmbătă, pe străzi în Austria pentru a protesta faţă de măsurile şi planurile ...
Anunț pentru toți șoferii din România! Judecătorii au luat decizia. Milioanele de clienți și păgubiți RCA din falimentul  City Insurance sunt direct implicați
Anunț pentru toți șoferii din România! Judecătorii au luat decizia. Milioanele de clienți și păgubiți RCA din falimentul ...
Falimentul City Insurance se va deschide cel mai devreme pe 12 ianuarie anul viitor, după ce instanța Tribunalului București ...
Ce să faci în momentele de criză de lichidități – Dan Berciu, fondator AdWise
Ce să faci în momentele de criză de lichidități – Dan Berciu, fondator AdWise
Pandemia a reconfigurat întreg mediul de business. Cererea de bunuri și servicii s-a redus, unele piețe s-au contractat, ...