Dumitru, Consiliul Fiscal: Anul 2015 ne-a dat şansa ieşirii din prociclicitate, dar am ratat-o

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Dacă ne uităm pe experienţa ultimilor 20 de ani, din 95 până în prezent, o să observăm un lucru foarte trist, şi anume că într-un singur an, 2000, putem spune cu o certitudine destul de mare că am avut o politică anticiclică, adică în condiţiile unui PIB sub potenţial, stimulii fiscali au fost pozitivi. Adică am încercat să stimulăm economia, exact atunci când ea avea nevoie. (…) În 2015, politica a fost relativ neutră, am reuşit după mulţi ani de zile să ne apropiem de ieşirea din capcana prociclicităţii. Am avut un impuls fiscal zero, deficitul structural nu a mai crescut, iar gapul de PIB (diferenţa dintre PIB-ul real şi cel potenţial – n.r.) a fost uşor negativ, de 1%. Însă când am avut şi noi şansa să ieşim din această capcană, apropiindu-ne de ceea ce numim politică fiscală neutră, cel puţin, ce se întâmplă în 2016 – 2017? Aproape că ne ducem din nou în prociclicitate’, a explicat, marţi, Dumitru la Forumul pentru Dezvoltare Durabilă şi Antreprenoriat (FSDE).

Potrivit acestuia, în 2016 impulsul fiscal este foarte puternic, ceea ce va determina creşterea deficitului structural ‘cu doi şi ceva la sută din PIB’, iar gap-ul de PIB se închide, adică economia creşte deja peste potenţial.

‘În 2017 în mod clar politica fiscală va fi, de asemenea, prociclică, cu un gap de PIB deja pozitiv, cu un impuls fiscal pozitiv, deci practic când am avut această şansă să ieşim, după o lungă perioadă de timp din prociclicitate, am ratat-o’, a mai spus Dumitru.

Pe de altă parte, reducerile de taxe vor consolida poziţia României pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul venituri din taxe şi impozite, mai spune preşedintele Consiliului Fiscal.

‘Comisia Europeană arată că în 2017, după ce se vor epuiza toate reducerile de taxe, vom avea venituri din taxe şi impozite sub 26% din PIB. Media europeană este 39% din PIB. În acest caz nu putem vorbi de educaţie europeană, de sănătate europeană etc. Şi risipa este mare, şi evaziunea fiscală este mare, dar avem de departe cele mai mici venituri fiscale din Europa’, a mai spus Ionuţ Dumitru.

În ceea ce priveşte nivelul datoriei publice, de 40% din PIB, Dumitru spune că acesta este sustenabil, însă nu mai este loc de creştere în actualele condiţii economice.

‘Datoria publică a atins deja un nivel peste care este periculos să mai creştem. (…) Comisia Europeană spune că, în anii următori, chiar dacă economia va creşte cu 3 şi ceva la sută, datoria publică va creşte şi ea, lucru nerecomandat. În plus, la deficite de 3% din PIB, estimate de CE, pe un orizont de 10 ani, datoria publică ar ajunge la pese 60% din PIB. Aceasta este direcţia greşită, reţeta sigură spre faliment’, a adăugat reprezentantul Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, România ar trebui să folosească perioada de boom economic pentru a-şi consolida politica fiscal bugetară, pentru a face economii, astfel încât următoarea recesiune ‘să nu ne găsească dezarmaţi’.