Europa, ameninţată de tuberculoză. Migranţii, cea mai vulnerabilă populaţie

Migranții trebuie considerați populație vulnerabilă și nu propagatori ai bolii, precizează, din capul locului, specialiștii europeni în sănătate publică. Aceștia evidențiază faptul că migranții și refugiații trăiesc în zone ultrapopulate, în condiții precare de igienă, de multe ori similare cu cele care au favorizat răspândirea bolii în trecut.

Societatea Europeană de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase transmite, în acest context, că diagnosticarea, prevenirea și tratamentul sunt obligații umanitare. Cu atât mai mult cu cât accesul la servicii medicale gratuite este tot mai îngrădit în Europa și nicio țară nu are o politică de screening organizat. Se suprapun acestor factori reticența migranților de a solicita ajutor, de tema expulzării sau lipsa lor de informare.

Datele prezentate de Ziua Mondială de Luptă Împotriva acestei boli (în primele 10 cauze de deces la nivel mondial) arată că 100% din cazurile de tuberculoză rezistentă la tratament diagnosticate în Austria și Olanda au fost în rândurile migranților și refugiaților. În Franța, Italia, Germania și Marea Britanie, procentul depășește 90%. În total au fost diagnosticate 1.400 de cazuri de tuberculoză rezistentă la tratament în rândul migranților, în 12 țări europene.

Tuberculoza este boala infecto-contagioasă cu evoluţie cronică, provocată de bacilul Koch (bacilul tuberculozei), care poate afecta toate organele corpului, dar în cele mai multe cazuri atacă plamânii (tuberculoza pulmonară). Această formă a bolii este cea mai periculoasă, pentru că în timpul tusei, strănutului, vorbirii, bolnavii de tuberculoză pulmonară elimină în aer bacilii de tuberculoză.

Transmiterea bacilului Koch de la o persoană la alta se face prin particule microscopice (1 – 5 µm în diametru), cunoscute sub numele de „nuclei de picătură”. Nucleii de picatură se pot produce atunci când bolnavii de tuberculoză pulmonară tuşesc, strănută sau vorbesc. Dimensiunile lor sunt atât de mici, încât curentul de aer prezent în mod normal în spaţiul oricărei încăperi îi menţine suspendaţi în aer timp îndelungat. Nucleii de picătură sunt suficient de mici pentru ca cei doi – trei bacili pe care îi conţin să ajungă în alveolele pulmonare, unde se pot multiplica. Pacienţii cu tuberculoză pulmonară pot genera şi particule mai mari, dar acestea nu au importanţă în transmiterea bolii, pentru că nu rămân suspendate mult timp, şi chiar dacă sunt inhalate de alte persoane, nu ajung în plămâni, potrivit Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Dr. „Victor Babeş”.

În cazul persoanelor sănătoase, reacţia de apărare imunitară poate împiedica multiplicarea bacililor şi apariţia bolii.

Trasmiterea tuberculozei pulmonare (TBC) este influenţată de: numărul de bacilli ajunşi în aer, concentratia acestora în aer, care depinde de volumul încăperii şi de ventilaţia ei; durata expunerii unei persoane sănătoase care respiră aerul contaminat; starea imunitară a persoanei expuse.

Bolnavii cu infectie HIV, alcoolism, boli renale, diabet zaharat, neoplasme, şi cei care consumă droguri au o capacitate de apărare mai mică, prin urmare au risc mult mai mare de îmbolnăvire de tuberculoză.

Răspândirea tuberculozei pumonare (TBC) este corelată şi cu statusul economic şi social al populaţiei. Cu cât situaţia economică şi socială e mai precară, bolnavii de tuberculoză sunt diagnosticaţi şi trataţi târziu, incorect sau deloc, interval de timp în care contaminează un număr mare de persoane. Mulţi dintre cei expuşi contaminării au şi ei boli care scad capacitatea de apărare imunitară, şi pe cale de consecinţă prezintă risc crescut de îmbolnăvire de tuberculoză. 

Simptomele clasice ale tuberculozei pulmonare active sunt tusea pe o perioadă mai mare de două-trei săptămâni, uneori cu flegmă şi striuri de sînge, febra, frisoanele, transpiraţia nocturnă abundentă, pierderea în greutate, durerile pectorale. 
În cazul manifestării unuia sau mai multor simptome dintre cele antemenţionate, e obligatoriu să mergeţi urgent la medic.

Condiţiile de igienă, aerisirea corectă a spaţiilor de locuit sau a celor în care mai multe persoane îşi desfăşoară activitatea, buna funcţionare a instalaţiilor de ventilaţie contribuie la scăderea trasmiterii bolii, prin reducerea numărului nucleilor de picătură.