EXCLUSIV Ce spune FMI despre legea falimentului personal în România

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au vorbit pentru prima dată despre legea insolvenţei particularilor, la solicitarea ECONOMICA.NET. Aceştia au încercat să răspundă de ce promovează în Ungaria un astfel de proiect legislativ, în timp ce în România s-au opus în ultimii trei ani.
Mihai Banita - mar, 16 apr. 2013, 21:05
EXCLUSIV Ce spune FMI despre legea falimentului personal în România

Am întrebat Fondul Monetar Internaţional de ce România nu poate avea o lege a insolvenţei particularilor, în condiţiile în care majoritatea statelor avansate, dar şi cele mai multe state ex-comuniste, o au. FMI a fost un mare promotor al legislaţiilor de acest tip, România fiind singurul exemplu cunoscut în care instituţia financiară s-a opus, fără să o recunoască, însă, niciodată oficial. Pentru prima oară, Fondul a oferit un răspuns.

Sfatul FMI a fost în mod constant acela că ţările ar beneficia de o lege modernă a insolvenţei. Dincolo de acest acord de principiu, însă, principala temă este cum poate o astfel de lege să fie construită astfel încât să menţină echilibrul între drepturile debitorilor şi cele ale creditorilor. Am vrea ca legea să ajute oamenii cu datorii nesustenabile să îşi recâştige viabilitatea financiară, fără ca asta să submineze în mod nejustificat disciplina sau să creeze hazard moral. Proiectarea legii este importantă şi poate diferenţia sfatul nostru de la ţară la ţară, având în vedere sistemele legale şi provocările diferite”, au declarat reprezentanţii de la Washington ai FMI, la solicitarea ECONOMICA.NET. (Sublinierile ne aparţin)

Insolvenţa persoanelor fizice, cu stadiile de reorganizare judiciară şi/sau faliment, nu este legiferată acum în România. Debitorii români nu au nicio pârghie legală pentru a le fi iertate datoriile pe care nu le mai pot achita, chiar şi după executarea conturilor şi a activelor deţinute. Situaţia este deosebit de apăsătoare pentru cei care au luat credite ipotecare în anii de vârf ai bulei imobiliare. Dacă nu îşi mai pot plăti banca şi ajung în faza executării silite, cel mai probabil creditorii nu se vor putea îndestula din vânzarea imobilului, în condiţiile în care preţurile activelor imobiliare, în multe cazuri, sunt la jumătate faţă de preţul de la achiziţie şi continuă să scadă. Astfel, şi după ce rămân fără locuinţă, aceştia sunt datori în continuare băncii pentru foarte mulţi ani, până când este achitată datoria – ceea ce înseamnă poprirea veniturilor înregistrate.

În majoritatea ţărilor europene, există legislaţie care permite debitorilor supraîndatoraţi să se reintegreze economic şi chiar social, prin iertarea datoriilor care nu pot fi acoperite, în situaţia în care un judecător consideră că se impune o astfel de situaţie. FMI a sprijinit o astfel de lege în ţările baltice (chiar a oferit asistenţă tehnică pentru redactarea ei), a pus presiune pe Irlanda pentru ca legea existentă să fie orientată mai mult spre protecţia debitorilor şi crede că este o soluţie şi pentru debitorii supraîndatoraţi din Ungaria şi pentru restructurarea sistemului bancar, aşa cum a arătat în mai multe rapoarte. Despre Ungaria, reprezentanţii Fondului comentează următoarele:

„În Ungaria, nu există o lege a insolvenţei particularilor. Acesta este un impediment major într-o perioadă în care o parte importantă a gospodăriilor sunt în incapacitatea de a plăti creditele de consum sau ipotecare. De aici şi sfatul nostru că ar trebui instaurat un cadru legislativ al insolvenţei, şi asta ar ajuta atât gospodăriile, cât şi băncile. Aceasta este mai mult o chestiune de sfat general, decât de design, din moment ce nu am ajuns la acest stadiu, încă”, se mai arată în răspunsul FMI.

Întrebarea pusă de ECONOMICA.NET este de ce FMI vede legea insolvenţei particularilor drept o soluţie în Ungaria pentru debitori şi pentru restructurarea sistemului bancar, şi de ce este un factor care ar submina disciplina de credit şi ar promova hazardul moral printre debitori în România? – asta în condiţiile în care un proiect de lege este blocat în Camera deputaţilor din 2010, după ce a fost aprobat de Senat.

Cei de la FMI nu spun că ar avea ceva împotriva unei legi a insolvenţei particularilor în România. Apoi, fac referire la Ordonanţa 50/2010 privind creditele pentru consumatori, lege prin care a fost transpusă o directivă europeană şi în care Fondul recunoaşte că şi-a concentrat sfaturile.

„În România, problema este cum ar trebui să fie desenată legea insolvenţei. Sfatul FMI s-a concentrat asupra Ordonanţei 50, încercând să aducă un echilibru adecvat între promovarea transparenţei şi a caracterului favorabil pentru împrumutaţi pentru a adresa eventualele cazuri de creditare abuzivă, dar de asemenea să ne asigurăm că aceste măsuri nu pun în pericol stabilitatea sistemului financiar”, se mai arată în răspuns.

Modificarea fundamentală a OUG 50/2010 este una dintre poveştile triste pentru consumatorul român de servicii financiare. Dacă, iniţial, de prevederile directivei europene transpuse trebuia să beneficieze toţi clienţii persoane fizice cu credite, influenţa bancherilor şi „sfaturile” FMI au dus la aplicarea legii doar pentru clienţii noi, iar grosul clienţilor a rămas să plătească factura. Aplicarea legii, până să fie modificată în Parlament, s-a făcut defectuos, iar efortul de „transparentizare” a adus consecinţe nedorite clienţilor. Băncile au mărit marjele fixe din contracte, comisioanele interzise au fost redenumite, şi actele adiţionale au ajuns să fie aprobate tacit. Singura concesie pentru clienţii existenţi a fost aceea că au putut să ramburseze anticipat creditele – deci să se refinanţeze la altă bancă, în cazul în care aveau garanţii suficiente sau credite negarantate – fără a plăti comisioanele foarte mari percepute până atunci de bănci.

Reprezentanţii Fondului fac apoi referire la modul în care Fondul a promovat echilibrul dintre părţi.

„În acest sens, textul inclus în ultima scrisoare de intenţie / memorandum urmăreşte să asigure că există un astfel de echilibru şi să evite măsurile conţinute în câteva propuneri care ar submina drepturile creditorilor:

‘Pentru că păstrarea disciplinei de credit şi pentru că evitarea hazardului moral în rândurile debitorilor contribuie semnificativ la consolidarea stabilităţii financiare, ne vom abţine la a adopta iniţiative legislative (de exemplu, propunerile pentru o lege a insolvenţei particularilor şi pentru colectarea datoriilor colective) sau pentru amendarea Ordonanţei 50/2010, care ar submina disciplina de credit'”.

Referinţa la amendarea OUG 50 a apărut în scrisorile de intenţie imediat după ce Curtea de Justiţie a UE a hotărât că aplicarea acestei legi în România, în forma iniţială, era perfect legală şi în acord cu legislaţia europeană. Anterior, atât Guvernul, cât şi comunitatea bancară şi BNR, declarau că extinderea prevederilor OUG 50 la creditele în derulare contravine Directivei europene pe care o punea în vigoare, lucru ce risca să trimită România în procedura de infringement – secretarul de stat Gheorghe Gherghina chiar a susţinut că această procedură fusese declanşată, lucru negat însă de Comisia Europeană.

În ultima parte a răspunsului, FMI face referire la un program al Băncii Mondiale care evaluează procedura insolvenţei companiilor, nu persoanelor fizice, şi spune că susţine găsirea unor soluţii de restructurare a datoriilor în afara curţilor de judecată.

„Ca parte din program, am susţinut puternic evaluarea procedurii insvolvenţei şi a drepturilor creditorilor pe care Banca Mondială o derulează în acest moment ca parte a Raportului asupra Standardelor şi Codurilor, lucru menţionat în scrisoarea de intenţie / memorandum. Mai mult, am încurajat autorităţile, acolo unde este posibil, să îndepărteze piedicile pentru restructurarea datoriei corporative sau a gospodăriilor în afara sistemului judiciar

Până să se ajungă la faliment, o lege a falimentului personal ar deschide calea unor soluţii reale pentru debitorii aflaţi în dificultate, şi ar determina băncile să ofere restructurări ale creditelor care să reducă sarcina datoriei, astfel încât să încaseze ceva, totuşi, de la debitorii care nu mai pot plăti în întreg. În acest moment, toate soluţiile puse la dispoziţie de bănci – în mare măsură, rescadenţări – nu fac decât să crească substanţial sarcina debitorului pentru o uşurare pe termen foarte scurt, de cele mai multe ori.

La cea de-a doua întrebare pusă de către ECONOMICA.NET, cei de la FMI nu au oferit niciun răspuns: „Din punctul de vedere al FMI, sunt românii mai predispuşi să nu-şi plătească datoriile sau să îşi declare în mod fraudulos insolvenţa decât ungurii?

Situaţia creditelor neperformante în rândul gospodăriilor este mai bună în România decât în Ungaria – rata NPL (credite neperformante) este de aproximativ 10% vs. 15%.

În ochii băncilor, românii sunt predispuşi la fraudă, lucru ce ar atenta la stabilitatea sistemului bancar. Aceiaşi români cărora băncile le-au dat credite, ar putea încerca să le păcălească dacă ar avea pârghia legală, spun bancherii. Comunitatea bancară a declarat, în repetate rânduri, că debtorii români ar putea încerca să se ascundă în spatele insolvenţei pentru a nu-şi mai plăti datoriile, deşi ar avea resurse să le plătească, după modelul companiilor, unde „insolvenţa este sport naţional”.

În acest moment, Guvernul Ponta şi-a asumat să nu aprobe o astfel de iniţiativă legislativă în scrisoarea de intenţie cu FMI, UE şi BM.

Până la momentul în care şi în România va exista o astfel de lege, debitorii cu probleme pot lua exemplul irlandezilor şi să încerce falimentul pe tărâm britanic.

 

Citeşte şi alte articole din cadrul campaniei ECONOMICA.NET privind Falimentul personal:


Facsimil raspuns FMI. Click pentru o imagine mai mare.

Te-ar mai putea interesa și
Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Slovaciei
Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Slovaciei
Comisia Europeană a aprobat luni planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) al Slovaciei, ce cuprinde granturi în sumă totală de 6,3 miliarde de euro, un procent de 43% din această......
Bruxellesul impune noi sancțiuni economice împotriva regimului militar din Myanmar, care caută, în schimb, susținerea Rusiei
Bruxellesul impune noi sancțiuni economice împotriva regimului militar din Myanmar, care caută, în schimb, susținerea ...
Uniunea Europeană a adăugat luni opt membri ai juntei militare aflate la putere în Myanmar şi patru societăţi care ...
După Uniunea Europeană, Statele Unite au impus la rândul lor sancțiuni economice împotriva Belarus
După Uniunea Europeană, Statele Unite au impus la rândul lor sancțiuni economice împotriva Belarus
Statele Unite s-au alăturat luni Uniunii Europene, Marii Britanii şi Canadei în adoptarea de noi sancţiuni împotriva ...
ANPIS a plătit în luna aprilie 25,16 milioane de lei pentru alocațiile destinate susținerii familiei
ANPIS a plătit în luna aprilie 25,16 milioane de lei pentru alocațiile destinate susținerii familiei
Alocaţiile pentru susţinerea familiei, plătite în aprilie 2021, au totalizat 25,16 milioane de lei, suma medie pe beneficiar ...