Faliment City Insurance. Liderul RCA cu 3 milioane de clienți a trăit periculos sub doi președinți ASF. Deciziile și indeciziile care i-au pavat drumul spre fotoliul de lider. Când au apărut primele suspiciuni și cum a fost descoperită frauda anunțată de ASF?

City Insurance, fostul lider al asigurărilor căruia ASF i-a retras recent licența și a hotărât să îi ceară falimentul, a trăit pe muchie încă de la începutul creșterii spectaculoase, în 2016. O serie de decizii mai puțin curajoase ale Consiliului ASF și ale președinților săi, indecizia unor Direcții importante din instituție , o lungă perioadă de tăcere sub conducerea penultimului președinte, decizii judecătorești uneori surprinzătoare dar și un context extraordinar de favorabil companiei au condus către un rezultat istoric(City a fost de departe cea mai mare companie de asigurări in istoria României) încheiat cu o prăbușirea zgomotoasă. Prezentarea unor presupuse falsuri menite să o ajute să își demonstreze capacitatea de a achita daunele este doar partea penală a cazului City Insurance, de care se ocupă deja procurorii de la Parchetul General și DIICOT. Până acolo, însă, au existat alte momente care, gestionate altfel, ar fi putut schimba istoria.
Şerban Buşcu - mie, 29 sept. 2021, 22:08
Faliment City Insurance. Liderul RCA cu 3 milioane de clienți a trăit periculos sub doi președinți ASF. Deciziile și indeciziile care i-au pavat drumul spre fotoliul de lider. Când au apărut primele suspiciuni și cum a fost descoperită frauda anunțată de ASF?

Suntem în 2016, după falimentele Astra Asigurări și Carpatica Asig- două societăți care pe atunci erau considerate giganți ai pieței RCA, dar care în 2021, nici măcar împreună nu s-ar fi apropiat  de cota de piață a City Insurance- prețurile RCA explodează. În ciuda numeroaselor întâlniri și a clamatelor înțelegeri, ASF nu reușește să convingă firmele de asigurare aparținând grupurilor internaționale să vândă RCA la prețuri care să nu provoace mici revolte. Drept urmare, Guvernul Cioloș decide să plafoneze prețurile RCA semnând astfel actul de naștere al unui adevărat gigant cu picioare(a se citi rezerve) de lut, noul  City Insurance. Protestele transportatorilor scoși în stradă de triplarea prețurilor asigurării au convins autoritățile că altă metodă nu există.  Dintr-o firmă mică spre medie, care începuse să scoată capul pe piața RCA de circa un an , City devine brusc vedetă. Este singurul asigurător care vinde sub tarifele maxime impuse de lege și singurul care oferă brokerilor un  comision suficient de mare încât să îi convingă că ei sunt prima opțiune.

Este primul moment în care o abordare mai fermă a Autorității de Supraveghere Financiară (condusă atunci de Mișu Negrițoiu) ar fi putut opri drumul spre stele al City Insurance și căderea zgomotoasă a companiei. Aceasta pentru că societatea de asigurări a activat pur și simplu încălcând deciziile Autoritățiii de Supraveghere Financiară, iar Autoritatea nu a făcut nimic pentru a opri acest lucru. Motivația principală adusă atunci, arată datele și informațiile consultate de Economica.net, a fost una care ține de interesul național, adică a existat teama că, dacă este oprită și City Insurance nu va mai avea cine să vândă RCA ieftin în România și prețurile o vor lua iar razna. Așa că, în ciuda faptului că ASF impusese City Insurance într-o procedură de redresare să nu vândă  mai mult de 75% din RCA-ul vândut cu un an înainte (adică în 2015) , compania explodează, sub ochii Autorității. Mișu Negrițoiu, președintele de atunci al ASF (și în ultima perioadă și vicepreședinte ineterimar pentru asigurări, după plecarea lui Marius Vorniceanu) se mulțumește acum să constate că așa s-a întâmplat, într-adevăr, fără a explica și de ce. Într-o declarație pentru Hotnews.ro, în care pasează toată vina către Consiliul ce a urmat plecării sale, Negrițoiu afirmă sec faptul că City Insurance nu a respectat restricțiile privind vânzările. Atât. 

Mișu Negrițoiu, primul președinte care decide să nu pună City Insurance sub administrare specială, în ciuda faptului că firma nu avea banii pentru a garanta plata daunelor și în ciuda propunerii venite din sectorul asigurări al ASF

Tot pentru Hotnews, dar și pentru ZF, Negrițoiu a mai arătat că a hotărât, totuși, ca City Insurance să intre sub administrarea specială a Fondului de Garantare sau a unui auditor specializat. Ar fi însemnat un mai bun control al acțiunilor City Insurance, care să ducă la refacerea indicatorilor de lichiditate ai companiei și care ar fi condus, probabil, la o creștere mai lentă și mai sănătoasă a asigurătorului sau, în cel mai rău caz, la închiderea companiei într-un moment în care nu asigura una din două mașini înmatriculate în România. Numai că… nu s-a întâmplat așa. Datele consultate de Economica.net arată că, la una dintre ultimele ședințe la care a participat înainte de a fi demis, chiar Mișu Negrițoiu a propus și votat ca FGA să nu intre ca administrator la City, iar compania să fie penalizată doar cu amendă și cu retragerea autorizației conducerii. Aceasta în ciuda faptului că nota de Consiliu venită de pe sector(Direcția supraveghere) propunea explicit intrarea FGA.

Culmea, chiar și decizia blândă luată de Negrițoiu(acum deja și vicepreședinte pe asigurări) împreună cu ceilalți membrii ai Consiliului a fost contestată de City cu succes, în instanță. Pe fond, problemele de atunci ale City Insurance sunt fix cele care au condus la falimentul companiei, mai puțin cele de natură penală (cel puțin nu se știa atunci de o astfel de latură). Doar dimensiunile erau mai mici. Și în 2016, ca și în 2021 și ca mai tot timpul (dacă se va demonstra că extrasele de cont prezentate de City ca garanție pentru rezervele de daună au fost într-adevăr false) City avea o solvabilitate sub minima impusă de norme (0,84 față de 1) și un nivel ridicat de subadecvare a rezervelor, adică, în termeni simpli, nu avea banii cu care să garanteze că poate achita daunele. La fel ca acum.  Surse din diferite zone afirmă că decizia lui Negrițoiu a fost influențată și de interepretări juridice informale venite dinspre Direcția Juridică a ASF,  interpretări ce înclinau către ideea că este prea devreme pentru noi decizii radicale, în condițiile în care nu trecuse nici un an de la falimentul definitiv al Astra și nici jumătate de an de la falimentul Carpatica. Iar „norocul proverbial” al City Insurance, considerată mai întâi un rău necesar și apoi pentru o destul de lungă perioadă, ” too big to fail”.

Leonardo Badea, primul președinte care dă liber companiei City Insurance și așterne liniștea. Cazul Max Roesller, investitorul lăudat de Mișu Negrițoiu și dispărut brusc din peisaj. Apariția primului  fals

În mai 2017, rămas fără sprijinul politic al lui Victor Ponta (îndepărtat de la guvernare și de la șefia PSD) și presat de transportatorii ieșiți în stradă, Mișu Negrițoiu este revocat de către Parlament.  Înainte să plece, însă, mai acționează o dată în legătură cu City Insurance. Pe un model folosit și acum, cu I3CP, City Insurance a anunțat că a bătut palma cu un investitor strategic, care va prelua compania. Era vorba despre profesorul elvețian Max Roesller, ce urma să opereze printr-un vehicul financiar similar I3CP și înregistrat în Germania. Deși era prezent prin multe Consilii de Administrație ale unor companii din întreaga Europă și Asia apropiată și avea dețineri în firme din diverse domenii, de la construcții la chimie, Roesller nu avea profilul unui antreprenor care să dezvolte o companie ci mai degrabă al unui speculator care caută oportunități sau al unui reprezentant al intereselor  altor persoane.  Aveam să ne aducem amintem de acest profil anul acesta, în contextul clamatei preluării a City de către I3CP, care îl are în spate pe americanul Matt Fairfield. În orice caz, pentru președintele de atunci al ASF, Mișu Negrițoiu, Max Roessler a fost convingător.

„Cu o carieră bancară şi investiţională impresionantă, Dr. Max Roessler deţine un portofoliu substanţial de active în mai multe societăţi elveţiene. Este acţionar principal în compania de construcţii Implenia, deţine participaţii importante în compania de maşini unelte Starrang Group, ca şi în companii de servicii financiare, inclusiv în societăţi de asigurare înregistrate în Europa. A deținut/deține diferite poziții de management în diferite companii (ex. Rossaco Consulting AG, Global Care AG, Marowag AG, Parmino Holding AG, SunVesta Holding AG, Dominick Company AG)”, anunța atunci ASF. Și Negrițoiu completa cu opinia personală: ” Avem convingerea că această investiţie va completa tabloul solid al asigurătorilor din România spre beneficiul consumatorilor români”.

Pe cât de glorios a apărut, pe atât de misterios a  dispărut Roesller din schema City Insurance. Pe surse, ieșirea sa(mai precis faptul că nu a intrat niciodată cu o participație importantă) era un fapt cunoscut, însă primul semn clar avea să vină abia peste aproape doi ani, la finalul lui 2018, când a ieșit la suprafață un proces între Roessler și Vivendi International, compania prin care Dan Odobescu controla City Insurance. Între timp, nimeni din ASF-ul condus de Negrițoiu sau de Badea nu a vorbit nimic despre situația lui Roesller. Nici măcar răspunzând întrebărilor presei.

De ce este Roesller relevant? Pentru că de la relația cu el pleacă prima majorarea de capital pe care City Insurance a făcut-o doar pe foaie. după cum spune ASF într-u document publicat în Monitorul Oficial. Atunci, informația era că Roesller a venit cu respectiva majorare de capital. Se pare că nu s-a întâmplat astfel, iar City a încercat diverse formule pentru a demonstra că are banii necesari pentru a garanta plata daunelor. Foarte interesant, una dintre aceste formule a fost prezentarea unor bonduri emise de statul german, aceleași pe care ar fi încercat să le folosească și International Insurance Corporation (un alt investitor misterios care a vrut să ia Carpatica Asig și apoi LIG, ambele ajunse în faliment). Asupra acestor încercări ale unor entități cu statut neclar și asupra activității externe a unor firme de asigurări din România, de care nici City nu este  deloc străină, vom reveni într-un material viitor.

AICI, un rezumat al istoriei recente  City Insurance precum și declarațiile întotdeauna liniștitoare ale fostului președinte ASF, Leonardo Badea

În final, însă, City Insurance a venit cu un extras de cont și, defapt, cu un întreg dosar bancar( oferte pentru cont, conditiile de comisioanare etc) prin care a arătat că deține 50 de milioane într-o bancă din Elveția, bani luați printr-un împrumut subordonat. Este momentul primului fals clamat acum de ASF. Trebuie subliniat că asupra formei în care au existat cei 50 de milioane de euro majorare de capital au planat suspiciuni încă de la început, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară din acea vreme nu a răspuns niciodată întrebărilor presei în acest sens.

Nu a răspuns, dar a decis, în iulie 2017, de acum sub noul președinte Leonardo Badea, în prezent viceguvernator BNR, să scoată de sub planul de redresare compania City Insurance și să certifice majorarea de capital anunțată. Vicepreședinte responsabil de asigurări, în acel moment, era Cornel Coca Constantinescu.

A urmat o perioadă de liniște absolută în ceea ce privește situația City Insurance (și de creșteri fulminante ale companiei), în care pacea a fost alterată doar de unele mici mustrări și amenzi nesemnificative primite de City Insurance. Președintele Leonardo Badea a fost constant adeptul unei închideri totale a ASF față de opinia publică și de pace cu  entitățile supravegheate.

Vicepreședintele pe asigurări, Cristian Roșu, ia câteva decizii asumate, dar are și ezitări. Perioada de „haos tăcut” de sub conducerea interimară a Doinei Dascălu, după plecarea lui Badea la BNR. Primele indicii că la City Insurance ceva era în neregulă cu reasigurarea și încă un fals

Practic, până la începutul lui 2019(un an și jumătate), sub Leonardo Badea președinte și Cornel Coca Constantinescu vicepreședinte pe asigurări- timp în care City își dublase Primele Brute Subscrise(PBS), concomitent cu dublarea dosarelor de daună gestionate și creșterea explozivă a numărului de reclamații pe numele său, dar și a numărului de dosare din instanță-  nu s-a luat nicio o decizie care să conteze, nu s-a efectuat niciun control la City Insurance.  De altfel, arată datele consultate de noi, City Insurance nu se afla în planul de control nici pe anul 2019. Decizia de a introduce compania în planul de control a fost promovată de Cristian Roșu (vicepreședinte pe asigurări și în prezent și cel care a semnat nota de aprobare privind respectivul plan), după ce l-a înlocuit pe Cornel Coca Constantinescu. Astfel, în primele luni din 2019 a început un control la City Insurance. De menționat și că Direcția Supreveghere din ASF începuse să elaboreze noul plan de control încă din timpul lui Constantinescu, însă Roșu este cel care a dat semnătura finală.

Controlul a durat mai bine de 8 luni- unul dintre motivele întinderii mari fiind și celebra metodă City Insurance de a nu furniza documentele cerute de Autoritate, un altul chiar reticența nu neapărat scuzabilă a oamenilor din control (presați constant de City Insurance)- și s-a finalizat cu mai multe concluzii nefavorabile City. S-a decis, abia în februarie-aprilie 2020, printre altele, că societatea trebuie să aducă o nouă majorare de capital pentru a își acoperii obligațiile și că trebuie să reanalizeze nu mai puțin de 100.000 de dosare de daună, pentru că existau suspiciuni că nu constituiau corespunzător rezervele. Este momentul în care și Cristian Roșu, deși fusese cel care a readus City pe lista de  controale, se arată mai prudent față de City, împreună cu întreg Consiliul. Concret, cei de la supreveghere au propus o majorare de capital de 35 de milioane de euro, dar Consiliul  a hotărât, în final, asupra unei majorări de 16,7 milioane de euro.

Explicația a fost că acțiunea de control a ASF nu luase în calcul un împrumut de 25 de milioane de euro (singurul dovedit real) pe care City l-a luat pentru a dinamiza plata daunelor. O altă posibilă explicație, însă, este că, după plecarea lui Leonardo Badea la BNR (în vara lui 2019), Consiliul ASF, condus interimar de prim vicepreședintele Doina Dascălu, a început să funcționeze foarte greu. Badea instaurase liniștea și reușea să țină în frâu Consiliul, însă după plecarea sa, spun sursele noastre, cu greu se mai putea obține o majoritate. Astfel că, toate deciziile trebuiau ” negociate” cu ceilalți membrii iar procedurile erau din ce în ce mai greoaie, mai ales că și președintele interimar a ținut să ducă mai departe politica de liniște, prudență și birocrație excesivă.

În orice caz,  City Insurance a contestat și această decizie a ASF în două procese, unul în care cerea suspendarea aplicării ei și celălalt în care cerea anularea deciziei. Surprinzător pentru mulți, inclusiv pentru cei din ASF, destul de rapid City a obținut și suspendarea aplicării acestei măsuri. Suntem deja în iunie 2020 și o instanță acordă City Insurance încă un răgaz pentru a aduce capitalul cerut de ASF. Mai trece, așadar, un an și jumătate de la controlul din 2019, care oricum lua în calcul datele pe 2018 cel târziu și care, oricum, era primul de la ieșirea nu foarte bine susținută din redresare. Evident că, între timp, City Insurance își mai dublase o dată PBS, iar numărul dosarelor de daună gestionate crescuse substanțial. Deja era o chestiune uzuală ca City Insurance să nu mai plătească la timp sau integral și chiar să nu mai plătească deloc, în anumite situații, invocând, de exemplu, în mod abuziv, fraude inventate. 

Este momentul în care se ia o primă decizie care, în final, va duce la descoperirea adevăratei situații de la City Insurance și la trimiterea spre faliment a companiei care avea un deficit uriaș de rezerve. Doi dintre directorii importanți din ASF( unul acum într-o funcție mai înaltă, altul retrogradat) l-au convins pe vicepreședintele Cristian Roșu să propună realizarea unui exercițiu de tip Balance Sheet Review(BSR). Este vorba, practic, despre un audit amănunțit al fiecărei firme de asigurări din România și un test de stress care să arate necesarul de capital al companiilor în diverse scenarii, inclusiv scenariul curent. Altfel spus, un auditor independent  urma analizeze toate cifrele City Insurance și ale celorlalte companii de pe piață și să vadă dacă există suficiente rezerve pentru a garanta plata daunelor. Pentru mai multă credibilitate, cei trei decid să facă acest exercițiu împreună cu organizația europeană a supraveghetorilor din piețe financiare nonbacare (EIOPA).

Modelul fusese patentat de Mișu Negrițoiu care, cu ajutorul unui astfel de exercițiu a reușit să vadă adevărata situație de la Astra și Carpatica Asig, firme ajunse la rândul lor în faliment. 

Deja începuseră să apară primele indicii că ar fi unele probleme inclusiv cu contractele de reasigurare, City fiind singura firmă din țară care ceda 85% din PBS către reasigurători care își asumau plata a 85% din daune. O întrebare formulată de ASF către autoritățile din Statele Unite ale Americii, în legătură cu reasigurătorul declarat de City, rămâne fără un răspuns concret, deci nu era clar dacă banii  scoși din City aveau chiar destinația declarată, adică acoperirea daunelor prin reasigurare. Mai târziu, City Insurance avea să declare că și-a mutat reasigurătorul în insulele Cayman și apoi în Belize. Toți asigurătorii indicați aveau rating peste A+, deci erau acceptați de regulile europene de solvabilitate. Și totuși, arată datele noastre, s-a constatat, după corespondențe cu autoritățile din respectivele insule, că acordurile între City Insurance și respectivele firme erau unele mai degrabă formale, iar banii care ieșeau din firmă nu se mai întorceau.  De aceste aspecte se ocupă acum procurorii.

2020 este și anul în care City Insurance vine cu un al doilea extras de cont suspectat în prezent de a fi un fals, în valoare de 25 de milioane de euro, aferent unui capital add-on impus de ASF. Și acesta este luat în calcul de Autoritate.

Nicu Marcu, președintele care  a permis lucrurilor să meargă înainte, spre descoperirea minciunii de la City Insurance. KPMG, rol cheie . Încă două majorări  de capital false și o încercare aproape ireală de fraudă în fața faptului împlinit. City ar fi apelat inclusiv la o metodă notorie de fraudă, de tip „prințul nigerian”

În iulie 2020, ASF are în sfârșit un președinte, după interimatul de circa un an al prim vicepreședintelui Doina Dascălu. Nicu Marcu  a reușit să pună pe picioare mecanismul de vot din Consiliu, să îl facă iar funcțional,  și să grăbească astfel procedurile în ceea ce privește compania City Insurance. El s-a implicat inclusiv în modificarea normelor și în relația ASF cu alte instituții interne și internaționale, astfel încât mecanismul folosit de City Insurance să poată fi dat în vileag.

Auditor în cadrul programului BSR este numit KPMG, în ciuda opoziției City Insurance, care a insistat pentru alte nume, printre care și cei care i-au auditat timp de 5 ani fără să vadă nimic în neregulă.

AICI Detalii despre numele mari care au trecut pe la City Insurance fără a lăsa măcar o urmă de îndoială în ceea ce privește situația financiară a companiei

La câteva luni vin și primele sancțiuni pentru City Insurance, iar în 2021 companiei i se impun două majorări de capital, una pentru acoperirea solvabilității și una pentru acoperea nevoii de lichiditate, în condițiile în care, așa cum arăta Economica.net în exclusivitate, fusese modificată norma astfel încât reasigurare (parte importantă în activitatea City) să nu mai fie luată în calcul. 

Este o a altă măsură esențială în descoperirea situației de la City, pentru că, grăbiți să facă dovada plății celor 50 de milioane de euro necesari pentru a se menține în normele legale, cei de la City încep să facă greșeli, relevă datele noastre. Compania se prezintă cu două extrase de cont de asemenea suspectate acum de a fi false și aflate în cercetarea procurorilor. Mai multe indicii, cum ar fi o adresă de mail care nu corespundea cu cea a băncii, conduc către ideea de fraudă.

Între timp, KPMG intră adânc în documentele City Insurance și , în final, descoperă un deficit de rezerve de cel puțin 840 de milioane de lei.

Poate mai important decât atât, însă, auditorul, cu ajutorul diviziilor sale specializate din lume, obține primele dovezi că City Insurance sau acționarii săi nu erau clienți ai băncii pe care o indicau ca depozitară a capitalului cu care garantau plata daunelor. Ba, mai mult, se constată că adresele de e-mail indicate pe documentele false prezentate de City Insurance nu corespundeau cu adresa băncii elvețiene respective și că aceste adrese de la care au fost trimise răspunsuri către ASF  erau create în afara Elveției și închise apoi rapid. Altfel spus, întrebările pe care cei de la ASF credeau că le trimit către banca elvețiană ajungeau defapt către cineva în legătură cu City, care garanta că totul este în regulă. Asta s-a întâmplat nu o singură dată, ci de mai multe ori, iar faptul că la ultimul mail s-a răspuns în doar 30 de minute a ridicat alte semne de întrebare. Metoda seamănă cu un sistem de fraudă informatică deja banal, cunoscută ca ” prințul nigerian”, prin care cineva solicită bani de pe adrese de e-mail care aduc cu cele ale unor instituții financiare importante și folosind date care au legătură cu realitatea, însă nu în contextul respectiv.

Plecând de la aceste constatări, cu ajutorul EIOPA, ASF obține o confirmare oficială că City nu este client al băncii elvețiene. Interesant că, până și în momentul în care au fost puși în fața faptului împlinit, cei de la City „au rămas pe baricade” și au afirmat că au mutat banii în altă bancă. Mai mult, au încercat să demonstreze că banii există în altă bancă folosind un nou fals, de această dată, arată datele noastre, mai rudimentar.

A urmat apoi decizia definitivă a ÎCCJ, prin care City a fost obligată să pună în aplicare impuneri din 2019. Inclusiv cu ajutorul acestei decizii, ASF a putut justifica punerea companiei sub administrarea FGA.

Între timp, City Insurance a anunțat că a fost preluată de un investitor elvețian, în fapt o altă butaforie a cărei poveste o puteți citi AICI. Pentru că la trei luni de la decizia de punere sub administrarea FGA, compania sau clamatul investitor nu au adus cei 150 de milioane de euro necesari pentru a restabili solvabilitate, a urmat decizia de ridicare a licenței care precede cererea de faliment.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Atenționare MAE: Timpi de așteptare măriți la trecerea frontierelor Republicii Bulgaria
Atenționare MAE: Timpi de așteptare măriți la trecerea frontierelor Republicii Bulgaria
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care vor tranzita teritoriul Republicii Bulgaria în ...
Ciolacu despre cota unică: Dacă mai sunt trei, patru state în Europa cu cotă unică, toţi restul sunt nişte tâmpiţi, numai noi suntem deştepţi?
Ciolacu despre cota unică: Dacă mai sunt trei, patru state în Europa cu cotă unică, toţi restul sunt nişte tâmpiţi, ...
Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a afirmat că mai sunt trei sau patru state în Europa care au cota unică, întrebându-se ...
Nicușor Dan: Curtea de Apel București a anulat definitiv PUZ Sector 3
Nicușor Dan: Curtea de Apel București a anulat definitiv PUZ Sector 3
Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan a anunțat că PUZ-ul Sectorului 3 a fost anulat definitiv. Asta după ce săptămâna ...